1 iulie 1941 – s-a născut Ion Pop

ION POP (n. 1 iulie 1941, Mireșu Mare, jud. Maramureș) a fost profesor la Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (1964-2007). A condus, ca redactor-șef și director, revista studențească de cultură „Echinox” (1969-1983). A lucrat ca asistent asociat la Universitatea Sorbonne Nouvelle Paris 3 (1973-1976), iar între anii 1990 și 1993 a activat ca director al Centrului Cultural Român din capitala Franței. La 26 noiembrie 2015, a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România pe anii 1973, 1979, 1985, 2001, Premiul Academiei Române (1985), Premiul Național al Uniunii Scriitorilor din România (2012).

POEZIE: „Propuneri pentru o fântână” (1966),

27 iunie 1936 – s-a născut Sergiu Pavel Dan

Sergiu Pavel Dan
(n. 27 iunie 1936, Blaj – d. 10 oct. 2021, Cluj-Napoca)

Sergiu Pavel Dan s-a născut în Blaj, la 27 iunie 1936. Urmează liceul și Literele la Cluj unde, după câțiva ani ca profesor secundar, își începe cariera universitară în martie 1964. Lucrările sale atestă o statornică înclinație spre sinteză, trăsătură constatabilă de la „Proza fantastică românească” (1975), teza sa de doctorat, premiată de Academia română, până la ultimele-i realizări editoriale.

Dintre numeroasele referințe critice în ceea ce-l privește, notabilă e bunăoară aprecierea profesorului Louis Vax din Lyon care, în „Les chefs-d’oeuvre de la littérature fantastique” (1979), socotește sistemul românului Sergiu Pavel Dan drept „clasifica-rea cea mai meticuloasă pe plan mondial a motivelor literaturii fantastice”, precum și opinia ilustrului eseist N. Steinhardt, care, în „Escale în timp și spațiu” (1987), consideră „Visul lui Scipio. Istoria Romei ca poveste filosofică” o anamneză ce „se înscrie fără ostentație, dar cu cinste pe o listă glorioasă unde figurează Montesquieu, Gibbon, Mommsen, Toynbee”.

De același autor: „Proza fantastică românească”,

Ioan Alexandru către Calinic Argeșeanul

Semnalăm apariția unui volum nou în Colecția Bibliotheca la Editura Școala Ardeleană din Cluj-Napoca: „Frate Calinic… Ioan Alexandru către Calinic Argeșeanul. Viața din cărți, scrisori și dosare secrete”. Volum apărut la 80 de ani de la nașterea poetului Ioan Alexandru. Ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Adrian Alui Gheorghe.

După ce a descoperit calea poeziei mari, lucru confirmat de critica literară, dar și de cititori, Ioan Alexandru a mers mai departe, căutând să descopere calea proprie în poezie. Semnele acestei evoluții în „regăsirea de sine” se află în corespondența către Calinic Argeșeanul, în care există o mare râvnă de descoperire a căii spre transcendent, spre Dumnezeu. În mai toate scrisorile trimise, dincolo de textul vizibil, există o bucurie a rostirii și a comunicării, pe care o resimte chiar și cititorul de azi. 

Democrația și crizele ei

La Editura Școala Ardeleană din Cluj-Napoca, în Colecția Istorie contemporană, coordonată de prof. univ. dr. Vasile Pușcaș, a apărut volumul „Democrația și crizele ei” de Vasile Pleșca. Conține anexe de Ciprian Ionel Alecu, iar pe copertă este o imagine cu Muzeele Vaticanului, fragment de zid (fotografie de Brîndușa Pleșca).

Acest volum a fost realizat în cadrul grantului de cercetare „Consolidare democratică versus autocratizare. Evoluția democrației românești din momentul aderării la Uniunea Europeană până în prezent.” Grantul de cercetare a fost realizat în perioada 2019-2021, cu sprijin financiar din Fondul Recurent al Donatorilor, aflat la dispoziția Academiei Române prin

Românii în Uniunea Europeană

Ieșită de sub tipar, la Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2022, în Colecția Istorie contemporană, „Românii în Uniunea Europeană” de Vasile Pușcaș este parte a unui proiect editorial apărut sub egida Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj.

Acest volum a fost publicat în zilele când se marcau 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, dar nu și-a propus încadrarea într-un discurs aniversar. Era și contextul derulării Conferinței privind viitorul Europei, însă autorul nu s-a înscris în vreo platformă formală a acestei dezbateri. Opiniile cuprinse în paginile de față sunt ale intelectualului cu luciditate critică,

Împăratul Traian și conștiința romanității românilor. Cultură orală și scrisă din secolele XV-XX

În Colecția Școala Ardeleană de Antropologie a apărut, sub egida Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, volumul „Împăratul Traian și conștiința romanității românilor. Cultură orală și scrisă din secolele XV-XX” de Ion Taloș. Prefață de Ioan-Aurel Pop. Cu o anexă de Ion Taloș și Petre Florea.

Lucrarea pune în lumină – în urma valorificării izvoarelor, a comparațiilor și corelațiilor făcute temeinic și cu metodă – că romanitatea românilor și figura împăratului Traian (și a regelui Decebal) din conștiința populară nu sunt un decalc după documentele culte și scrise, că ele s-au perpetuat, în forme diferite, alterate, modificate și chiar prin contagiune cu alte teme, din Antichitate până astăzi. Evident, comparațiile judicioase ale profesorului Ion Taloș relevă influența literaturii culte despre romanitate asupra oralității și invers, adică preluarea elementelor din folclor despre Traian și latinitate pentru întărirea ideii conștiinței culte privind etnogeneza românilor. Lucrurile sunt văzute deopotrivă diacronic și sincronic, în stabilitatea și în metamorfoza lor, încât cartea devine un tablou armonios al unei teme fundamentale pentru nașterea, devenirea și identitatea noastră ca popor. (Ioan-Aurel Pop)

Întâlniri cu Mitropolitul Bartolomeu

În Colecția Bibliotheca a apărut volumul „Întâlniri cu Mitropolitul Bartolomeu” de Onufrie Vințeler.

Î.P.S. Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania a fost o personalitate multilaterală, care a lăsat urme adânci și nepieritoare în toate domeniile sale de activitate. Puține persoane, încă din tinerețe, încearcă cele mai diferite sfere de preocupări. Printre acestea se numără și eruditul Valeriu Anania. După ce, în anul 1943, își ia bacalaureatul, devine student la Facultatea de Medicină și la Conservatorul de Muzică din Cluj.

A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România. Opera sa literară, în proză sau poezie, este apreciată și în prezent. Un efort titanic

Trecute vremuri. Dinu Zarifopol – remember

La Editura Școala Ardeleană, în Colecția Locurile memoriei, a apărut volumul „Trecute vremuri. Dinu Zarifopol – remember” de Mihai Știrbu, ediție îngrijită de Marilena Rozenberg.

„Mereu m-a interesat biografia scriitorului Dinu Zarifopol. Firesc, pentru că ne-am născut în aceeași localitate – Cârligi, astăzi în județul Bacău. Când eram mic, familia mea s-a mutat la Roman, astfel că nu am niciun fel de amintiri din sat. Totuși, se poate face o punte de legătură între mine și scriitorul Dinu Zarifopol, în afara faptului că suntem consăteni. Tatăl meu a fost directorul școlii din Cârligi, școală care funcționa în conacul străbunicului său Pavel Zarifopol. Dinu Zarifopol a crescut și s-a format într-o onorabilă familie de boieri. Aceștia au fost timp de 100 de ani proprietarii moșiei Cârligi,

Editura Școala Ardeleană, la Festivalul Internațional de Carte Transilvania – 2021

Editura Școala Ardeleană vă așteaptă cu noutăți editoriale și lansări de carte la cea de-a VII-a ediție a Festivalului Internațional de Carte Transilvania (FICT), 16-19 septembrie 2021, Piața Unirii, Cluj-Napoca.

Sâmbătă, 18 septembrie, ora 16.00

Lansare de carte: „Constantin Lucaciu – o figură istorică necunoscută” de Adriana Zaharia (Postfață de Dumitru Păcuraru, Colecția Școala Ardeleană de Istorie)

Prezintă: Toader Nicoară, Dumitru Păcuraru, Ovidiu Pecican.
Volum editat împreună cu Editura Solstițiu.
Postfață de D. Păcuraru.

„Tabloul acesta la care închipuirea-mi se oprește cu drag și cu sete îmi arată legătura dintre veacurile apuse și dintre zilele de astăzi, bogate și unele și altele în primejdii, dar bogate și în fapte mari,

DIMITRIE GRIGORAŞ. O viață închinată culorilor

O nouă carte a apărut la Editura Școala Ardeleană în Colecția Locurile memoriei: „Dimitrie Grigoraş. O viață închinată culorilor” de Marilena Rozenberg.

„Această carte s-a născut din dragostea și dorul față de satul meu, Cârligi. Nu pot să îi las pe cârligenii mei dragi în anonimat! Așa i-am cunoscut în copilăria mea: oameni buni la suflet, ca pâinea caldă, oameni modești care știu doar să muncească și iar să muncească pe bucățica lor de pământ moștenită de la străbuni. Mi-am zis, în sinea mea, că e mare păcat ca cineva să nu le arate că și în satul lor sunt oameni valoroși. Să aibă motive de mândrie că Dumnezeu le-a hărăzit să se nască în acest loc de pe pământ. Așa au început frământările și căutările mele și așa l-am descoperit pe maestrul Dimitrie Grigoraș. Nu sunt critic de artă, dar îmi permit să afirm că toate lucrările domniei sale emană liniște interioară, seninătate și căldură. Culorile puternice