CODRENII LA LUCRU

09/09/2013

Traian Rus_1de prof. Traian RUS,
Oarţa de Sus

Sâmbătă, 7 septembrie 2013, la iniţiativa şi în organizarea Asociaţiei Culturale „Plaiuri Codreneşti” din Cehu Silvaniei (preşedinte ec. Claudiu Domuţa), a avut loc cea de a doua şedinţă de lucru a echipei constituite în vederea elaborării Monografiei Ţării Codrului.

Întâlnirea s-a bucurat de prezenţa a 40 de participanţi, specialişti în diverse domenii de activitate, mai ales istorici, etnologi, folclorişti, din cele trei judeţe care includ în arealul lor părţi din Ţara Codrului: Sălaj, Satu Mare, Maramureş.

Discuţiile s-au concentrat pe următoarele probleme: conţinuturi, resurse financiare, echipe de lucru, modalităţi de activitate, repere temporale, experienţe. Citește restul acestei intrări »


ROMÂNI ŞI UNGURI

27/08/2013

IMG_0080

de prof. Traian RUS,
Oarţa de Sus

Ziua de 26 august 2013 mi-a adus bucuria împlinirii unui vis mai vechi, acela de a vizita necropola tumulară de la Hodod, jud. Satu Mare, despre existenţa căreia îmi semnalase inginerul silvic Gheorghe Mateaş de la Ocolul Ulmeni, consăteanul meu drag din Chelinţa. Ghiţă este genul de intelectual care îşi depăşeşte aria profesională de preocupări, fiind pasionat de tot ceea ce înseamnă istoria neamului. Tot el îmi semnalase „Ridicarea Topografică Josefină”, lucrare care conţine hărţile tuturor localităţilor din Transilvania la sfârşitul sec. al XVIII-lea.

Pe la sfârşitul lunii iunie, prietenul meu din Zalău, Marin Pop, cercetător ştiinţific la Muzeul de Istorie şi Artă din Zalău, mi-a dăruit o carte: Elena Pop Hossu-Longin (1862-1940), personalitate marcantă a Ţării Silvaniei. Viaţa şi opera, Zalău, Caiete Silvane, 2012. Marin Pop este cel mai prolific istoric din această parte a ţării, dar şi o personalitate puternic implicată în salvarea patrimoniului naţional al Sălajului şi a întregului NV al României. Din lucrarea Domniei Sale am aflat că Doamna Elena Pop a ridicat în 1931, la Hodod, un monument dedicat memoriei celor 18 soldaţi români căzuţi în luptele puternice care s-au dat acolo şi în jur, în 16 aprilie 1919, în cadrul campaniei militare pe care armata română a desfăşurat-o pentru întregirea neamului. Eram extrem de curios să văd monumentul respectiv şi, mai ales, să aflu starea în care se află, ştiind că Hododul este o localitate aproape 100% ungurească. Citește restul acestei intrări »