Cultură şi spiritualitate la Ulmeni – Maramureş

26/05/2016

pr. Botis_Ulmeni_studiu_coperta

de prof. Mircea BOTIŞ ; pr. Radu BOTIŞ

De la sfârşitul Antichităţii, pe parcursul Evului Mediu şi până în a doua jumătate a secolului XIX-lea, învăţământul şi şcoala erau strâns legate de biserică, primii învăţători fiind de fapt preoţii. Cum era şi normal, cărţile tipărite în spaţiul românesc şi, implicit în zona noastră, au fost de factură religioasă. Astfel, parohia Ulmeni – Ţicău este prima din zonă în care apare carte tipărită în limba română. „Cartea românească de învăţătură – Duminicile de peste an şi la praznice împărăteşti şi la sfinţii mari” a mitropolitului Varlaam, tipărită la Iaşi, în 1643, este cartea la care făceam referire mai sus.

Într-o conscripţie şcolară din anul 1700, se menţionează o întreagă reţea de şcoli săteşti pe teritoriul fostului comitat Sătmar, printre care şi localităţi ce aparţineau de plasa Baia Mare, între ele fiind amintită şcoala din localitatea Ţicău, cu vechime de un an, avându-l ca învăţător pe Gabriel Pop, de confesiune greco-catolică. Citește restul acestei intrări »


Maramureș. Martie. Aide-memoire

21/03/2016

Zodia Berbecului (1)

de Angela-Monica JUCAN

Născuți în a treia decadă a lunii martie:

tiberiu utan21 martie 1930, la Văleni, Maramureșul istoric, zona văii Izei – Tiberiu Utan (m.: 26 mai 1994, București), fiu de învățător. Poet, publicist, traducător din literatura spaniolă, a fost redactor la „Lupta Ardealului” (1948-1949) și la „Luceafărul” (1958-1961), redactor-șef la „Gazeta literară” (1961-1967), director la Editura Tineretului și la Editura Ion Creangă. Studii universitare la Cluj și la Moscova. Intrat după 1989 într-un con de umbră, chiar negat ca scriitor, se încearcă acum reabilitarea poetului pe nedrept evaluat prin prisma obtuză a tematicii abordate (înscrisă, ce-i drept, de multe ori, în linia politică a vremii), ignorându-i-se valoarea strict literară (independentă de subiect) și creația cu altă tematică și uitându-se calitatea lui de om de mare probitate. Actualmente, la Văleni funcționează Asociația Culturală „Tiberiu Utan”; școala din localitate de asemenea îi poartă numele; la Sighet s-au organizat în anul 2014 manifestări comemorative la împlinirea a 20 de ani de la moarte, ocazie cu care s-a lansat și volumul antologic Despărțirile întotdeauna dor, îngrijit de soția scriitorului – prozatoarea Lucia Olteanu Utan, decedată și ea, la un de la acest eveniment (16 mai 1925-17 iunie 2015); în numărul 2/2014 al revistei „Bibliotheca septentrionalis” a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”, i-a fost dedicată o rubrică. Citește restul acestei intrări »


Cunună de lauri pentru ANDREIA BOTIȘ

29/11/2015

Andreia Botis_diploma_Festival Gavris

Am primit la redacție știrea că Andreia Botiș este laureată a primei ediții a Festivalului-concurs de interpretare vocală și instrumentală „Emil Gavriș”, manifestare culturală destinată descoperirii și promovării tinerelor talente din domeniul folclorului muzical.

La acest festival, Andreia Botiș a câștigat premiul I la secțiunea soliști vocali, categoria de vârstă 16-30 de ani. (Din păcate, numele ei este incorect scris pe diplomă!)

Citește restul acestei intrări »


PLAIURI CODRENEŞTI

15/02/2015

Andreia Roxana Botis (1)de Andreia-Roxana BOTIŞ

Ulmeni, locul copilăriei mele, reprezintă lumea în care trăiesc împletindu-mi raţiunea cu elementele autentice ale culturii şi civilizaţiei româneşti, ale portului popular din zona Codrului, dar şi cu liniile melodice codreneşti, care-ţi deschid calea spre noi orizonturi. În această lume mirifică, plină de legendă şi istorie, am ales să-mi petrec şi anii adolescenţei, în calitate de elevă de liceu, mândrindu-mă cu valorile, principiile şi noile identităţi descoperite.

Zona Codrului se află la interferenţa judeţelor Maramureş, Satu Mare, Sălaj, este un ţinut cu un farmec aparte, din punct de vedere geografic, cu codri seculari ce se îngemănează cu câmpii mănoase, străbătute de râul Someş, care formează defileul cunoscut sub denumirea Strâmtorile Ţicăului, tocmai la intrarea dinspre satul Ţicău spre capitala administrativă a zonei – oraşul Ulmeni, dar această zonă poartă cu semeţie şi urmele dacilor liberi, recent fiind inaugurat Muzeul de la Oarţa de Jos, care are comori istorice de o valoare inestimabilă.

Coperta buna final

Biserica din Arduzel

Această zonă etnografică prezintă numeroase enigme, dar şi valori istorice de o mare însemnătate spirituală. Voi prezenta câteva dintre aceste bijuterii ale plaiurilor codreneşti.

Biserica de lemn Arduzel a fost construită în anul 1650 la Gârdani, de credincioşii de aici. De acolo a fost adusă aici, la începutul secolului al XIX-lea. Pictura este aproape în întregime distrusă, doar pe iconostas se pot distinge figurile apostolilor şi a Mântuitorului.

Biserica de piatră şi lemn din Ulmeni „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” provine din Şomcuta Mare şi a fost reclădită în 1895, are un chivot din secolul al XVIII-lea, aurit, cu proeminenţe şi reliefuri florale şi cruciforme excepţional lucrate. Citește restul acestei intrări »