Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, în colaborare cu Societatea cultural-istorică „Mihai Viteazul” din Ploieşti, organizează lansarea volumului 2 al cărţii „Jurnalul Cavalerului: Povara titlului de cavaler 1943-1958”, autor: Mircea Cosma, apărut la editura Typo Das Solutions, Ploieşti, 2022.
Acest volum apare la 3 ani după lansarea primului volum, tot la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, în 2019. O documentare Citește restul acestei intrări »
Filmul „Despre Mihai Eminescu în ziarul băimărean Gutinul” este o producție a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare realizat cu ocazia Zilei Culturii Naționale, 15.01.2022.
În urmă cu aproape 133 de ani, mai precis la 17 martie 1889, ieșea de sub tipar, la Baia Mare, numărul de probă al primului ziar în limba română de pe aceste meleaguri, Gutinul, având ca editor pe Mihail Molnar și ca redactor pe Gavril Szabo. Numărul apare cu data de 3 aprilie, în patru pagini și va continua de patru ori pe lună, miercurea, până în 26 martie 1890. Când debuta publicația mult așteptată de românii din acest colț de țară, la Bucureşti se consuma ultimul act al vieţii celui considerat, încă de pe atunci, cel mai mare poet al românilor.
Apariţie fericită – chiar dacă având o existenţă cvasimeteorică în peisajul revuistic de la sfârşitul secolului al XIX-lea, cu consecinţe benefice pentru viaţa culturală maramureşeană, implicit pentru cea naţională – Gutinul nu a ignorat „fenomenul Eminescu”, menţinând în conştiinţa celor de aici – prin informaţii, ce-i drept, lapidare – interesul pentru destinul postum al Luceafărului poeziei româneşti. Citește restul acestei intrări »
Marți, 14 septembrie, de la ora 19.00, concomitent în 20 de orașe din țară, inclusiv Baia Mare, va fi proiectat în avanpremieră documentarul „România Sălbatică”.
„Hai în cel mai apropiat Cinema City să vezi filmul «România Sălbatică» cu 3 zile înainte de lansarea lui în cinema”, este invitația lansată de cei de la Cinema City România şi România Sălbatică.
Documentarul care a câștigat în această vară Premiul Publicului la TIFF va fi proiectat concomitent în 20 de orașe din țară, inclusiv în Baia Mare.
Festivalul de film de la Veneția va avea loc în perioada 1-11 septembrie a acestui an.
Regizorul filmului Parazit (Parasite) Bong Joon Ho va prezida juriul Festivalului de la Veneția 2021. Alături de cineastul coreean, din juriu fac parte: regizorul român Alexander Nanau, regizorul italian Saverio Costanzo, și regizoarea chineză Chloé Zhao, actrița belgiano-franceză Virginie Efire, actrița britanică Cynthia Erivo, actrița și producătoarea canadiană Sarah Gadon.
Regizorul Cristian Mungiu, laureatul cu Palme d’Or la Cannes, pentru 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile (2007) a prezidat juriul din acest an pentru Semaine de la Critique a Festivalului de la Cannes.
Cariera lui Mungiu este strâns legată de Cannes. Primul său lungmetraj, Occident, a avut premiera în secțiunea Cannes – Directors’ Fortnight, în 2002, înainte de drama despre avort în epoca Ceaușescu 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, care a luat premiul cel mai important al festivalului în 2007. A câștigat premiul pentru Cel mai bun scenariu la Cannes, în 2012, pentru După dealuri, care a primit și un premiu dublu Cea mai bună actriță, pentru rolurile principale ale filmului: Cosmina Stratan și Cristina Flutur. În 2016, a câștigat premiul Cannes pentru Cel mai bun regizor, pentru filmul său Bacalaureat.
Calea credinței în viziunea micului regizor român premiat la Montreal
de Mihaela CD, Montreal, Canada
Robert Dumitrescu, copilul-regizor de la Montreal, s-a născut în 17 iunie 2006 în România la București. La vârsta de 2 ani a emigrat împreună cu părinții săi în Canada, familia sa stabilindu-se în marea zonă metropolitană, Montreal.
Robert este pasionat de sporturile de echipă jucând baschet și fotbal european, de muzică și arta imaginii, dar cea mai mare pasiune a sa este cinematografia fiind și elev al școlii Agora din Montreal, în anul trei secondaire, la secția cinema. El studiază în limba franceză, însă nu și-a uitat limba sa maternă, limba română, pe care o vorbește în familie și în comunitatea română unde și-a făcut mulți prieteni și nu în ultimul rând la Biserica Ortodoxă Sfântul Gheorghe din Longueuil, unde participă frecvent la slujbele duminicale. Citește restul acestei intrări »
Etnomuzicolog, compozitor și cercetător român, Iosif Herțea, s-a născut la 22 martie 1936, Firiza de Jos, Maramureș (astăzi cartier al orașului Baia Mare).
Tatăl său, Gheorghe, era contabil, iar mama, Sara Irina, casnică. Iosif era cel mai mare dintre cei trei copii ai familiei, alături de un frate, Gheorghe, și o soră, Maria. Iosif Herțea provine dintr-o familie multi-etnică, bunicul mamei, Medyesi Gerhard, era armean maghiarizat, iar bunica, Irina Antonia Scheiwart, s-a născut la Budapesta într-o familie austriacă, după tată. Rudele din partea tatălui proveneau din zona Sibiului și se stabiliseră în Muscel. Copilăria și-a petrecut-o în orășelul Târnăveni, de care îl leagă amintiri foarte puternice. „Am copilărit într-un orășel de provincie, la Târnăveni. M-am gândit, de multe ori, că atracția mea pentru instrumentele muzicale și pentru jucăriile tradiționale își are rădăcinile în copilărie.” Părinții au observat înclinația spre muzică a lui Iosif și au plătit meditații pentru ore de vioară și pian, la care el însă a renunțat, din cauza metodei neatractive a profesoarelor. La vârsta de opt ani, jucându-se printre armele și munițiile de război rămase prin Târnăveni, dă de un focos de mină, a cărui explozie îi afectează ochii. După o vreme, când Iosif avea 14 ani, părinții s-au mutat la Cluj, ca fiul lor să poată fi dus la tratament la o clinică de oftalmologie. Vederea ochiului drept nu a mai putut fi însă recuperată niciodată. Citește restul acestei intrări »
Se împlinesc 87 de ani de la nașterea unui mare talent al scenei și al cinematografiei noastre, dar și a celei internaționale, MIHAI VOLONTIR, colegul nostru din Parlamentul Independenței…
În cei patru ani cât am activat împreună în Primul Parlament al R. Moldova (1990-1994), n-am îndrăznit și n-am încercat să mă apropii prea mult de Mihai Volontir… Am avut ocazia să dialoghez cu el la o ședință la sediul UTM pe str. Pușkin din Chișinău, el stând de vorbă, cu criticul de teatru Pavel Proca, vecinul meu din Cornova, unde tatăl său, Tudor Proca, o perioadă de timp a fost director de școală. În rest, ne vedeam doar la ședințele fracțiunii parlamentare sau la alte manifestări culturale, omagiale, cu participarea deputaților. Îl consideram prea mare, cât un munte de mare… Citește restul acestei intrări »
Producția băimăreană, filmul „The Silversmith” (tradus „Argintarul”), dar pentru România „În umbra lui Shakespeare”, a primit cununa de lauri de finalist la Hollywood Gold Awards, la începutul anului 2021.
Este o performanță extraordinară pentru echipa băimăreană care a realizat filmul „În umbra lui Shakespeare”/„The Silversmith”. Aceasta se pregătește pentru o nouă aventură internațională, de această dată la Golden Harvest Film Festival din Tokyo.
După trei ani de muncă intensă, regizorul János Tárkányi a reușit să surprindă în film spiritul maramureșean.
Montajul și conceptul vizual aparține lui János Tárkányi.
Este pusă în scenă povestea băimăreanului Johannes Banfy Hunyades (1576), care s-a născut și copilărit în Baia Mare. A urmat cursurile în Centrul Vechi al municipiului Baia Mare, după care a plecat în Londra și a devenit argintar. Astfel, l-a cunoscut pe William Shakespeare, cu care a devenit prieten foarte bun și multe din scrierile celui din urmă l-au avut ca sursă de inspirație pe Johannes. Povestea este confirmată de argumente istorice, Citește restul acestei intrări »
Publicat de angelasimionca 
e-Bibliotheca septentrionalis 