DRUMUL SPRE BETLEEM. O ANTOLOGIE CREȘTINĂ

(coord. Ștefan Popa)

Motto:

„De ce o antologie creștină? De ce Drumul spre Betleem? Pentru că noi, creștinii, în fiecare an, în luna decembrie, pornim într-un pelerinaj lăuntric, într-o inițiere spirituală spre peștera inimii noastre, pentru a renaște duhovnicește odată cu Pruncul Iisus. Iată, bunăoară, așa cum arheologia poate aduce dovezi că pe locul unui oraș au existat alte așezări sau există și astăzi, tot așa, etimologia poate demonstra că un cuvânt are mai multe sensuri și în spatele lui se află un popor, iar teologia poate argumenta că Dumnezeu există în Cuvânt”.

(Ștefan Popa, în „Argument” la volumul „Drumul spre Betleem. O antologie creștină”)

Recenzie

de Vasile BELE

M-am bucurat zilele trecute, (anul trecut!), de daruri absolut minunate, primite dinspre capitala Ardealului – Clujul. Am scris (pentru că se poartă acest moft!), despre acestea foarte pe scurt

Azi, m-am oprit la volumul antologic „Drumul spre Betleem”, autor/coordonator/inițiator de proiect literar, bunul prieten și „bravul comandant” (cum îmi place mie să îi spun!), Ștefan Popa, din Cetatea Clujului – un om cu sensibilitate aparte pentru literatură, cu clare și evidente pretenții în ceea ce privește calitatea literară.

Apărut în condiții grafice deosebite, la Editura Napoca Star, 2022, Cluj-Napoca, 150 p., ISBN 978-606-062-560-5, volumul are un „Argument” semnat de către autor. În plus, tot el, coordonatorul proiectului,

Mulțumiri domnului director Mircea Petean!

Mulțumim colaboratorului nostru Mircea Petean, directorul Editurii Limes, respectiv directorul onorific al Revistei de cultură și atitudine CRONOGRAF, pentru cuvintele alese adresate Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare și directorului instituției, dr. Teodor Ardelean, așternute în paginile revistei mai sus menționate nr 3(23), an VI, septembrie 2021.

Din carnetul editorului

de Mircea PETEAN
Poet, director Editura Limes, Cluj-Napoca

Fără o bună colaborare cu bibliotecile județene și universitare, municipale, orășenești sau chiar sătești, nici un editor din țara aceasta nu ar avea șanse de succes. Am avut norocul de a cunoaște oameni de carte adevărați, conducători de astfel de instituții – unii dintre ei le-au refăcut din temelii, alții le-au remodelat, astfel încât să corespundă necesităților unei lumi aflată într-un proces de perpetuă înnoire. I-aș numi aici și acum pe câțiva dintre ei, cu care am avut un parteneriat extraordinar: regretații Traian Brad (Cluj-Napoca) și Ioan Popișteanu (Constanța); apoi, Doru Radosav, Valentin Orga (fostul și actualul director al BCU Lucian Blaga din Cluj-Napoca), Zanfir Ilie (Galați), Dumitru Ghiță (Călărași), Gh. Gabriel Cărăbuș (Suceava), Doina Popa, Adrian Grănescu (Cluj-Napoca), Mioara Pop (Alba Iulia), Florica Pop (Zalău), Ligia Mirișan (Oradea), Nicolae Busuioc, Catinca Agache, Camelia Leonte (de la Biblioteca Județeană Gheorghe Asachi din Iași), Teodora Fântânaru (Focșani), Corina Teodor (Târgu-Mureș), Constantin Bostan (Piatra Neamț), Echim Vancea (Sighetu Marmației) ș.a., să mă ierte cei pe care nu i-am pomenit. Între ei, însă, cel mai impozant și mai vrednic a fost și este Teodor Ardelean.

Nu cred în reîncarnare. Şi totuşi!