Limba română – chivotul neamului meu

de Radu BOTIȘ, U.Z.P.R.

Prefață la volumul VI. Antologie de texte. Recenzii de cărți – Personalități ale literaturii contemporane. Sincerus verba

Dovezile stau mărturie că dintru începuturi omul a fost preocupat să-și lase amprenta gândirii proprii folosind însemnări diverse (semne ori imagini) iar mai apoi în cuvinte, certitudine a trecerii sale prin acest spațiu finit al lumii pământești. Cele șapte arte liberale cunoscute încă din antichitate (gramatica, retorica, logica, aritmetica, astronomia, muzica și geometria) și-au dezvoltat, fiecare, menirea de-a lungul timpului, oameni luminați contribuind în acest sens.

Deslușind taina scrisului, creatorii de slovă și-au pus la urzeală talanții (inspirația), neîngropându-i în lutul vremii, latura importantă a dezvoltării umanității de-a lungul timpului. Frumoasă menirea. La ora actuală spațiul literar românesc este îmbogățit permanent, poeți, prozatori, romancieri,

Gânduri despre ANTOLOGIA DE TEXTE – Recenzii de cărți – Personalități ale lumii contemporane. Sincerus Verba

de Daniela VÎLCEANU

Mă alătur și eu celor care au dus la înfăptuire proiectul „Recenzii de cărți – Personalități ale lumii contemporane” adresând câteva impresii despre această antologie.

Încă de la început salut cei trei coordonatori: Vasile Bele, Gelu Dragoș și Nelu Danci asigurându-i de toată prețuirea și respectul pentru munca lor titanică.

Alături de ei au stat alți oameni de litere pentru că toate obiectivele mărețe se înfăptuiesc doar cu sacrificiul a mai multor suflete și am să menționez întru stimă și recunoștință: Prefață profesor universitar dr. Carmen Dărăbuș; Consilier editorial Puiu Răducan; tehnoredactare minunata Cristina Bele și aranjamentul coperților David Statie. Proiectul a văzut lumina zilei în Decembrie 2020 la editura „Mircea Cel Bătrân”, Tipografia Puiu Răducan din Băile Olănești.

MELANCOLIE

de Florin DRAGOMIR

Mi-e dor să fiu din nou copil,
Cum ne mai jucam pe-afară!?
Să fug, s-alerg, să cânt, să strig,
Din zori și până în seară.
 

Să zburd pe câmpul înflorit,
Ușor precum o pană,
S-alerg, desculț, prin păpădii,
Să urmăresc fluturi prin iarbă.

 

Că nicio grijă nu aveam
Și nu știam ce-i ăla stres,
Iar de vreo năzbâtie mai făceam,
Mama, mă ierta, bineînțeles!

FOAMEA (parodie)

   

de Florin DRAGOMIR

Singur stau la pescuit,
Chiar de dimineață bună,
Cerșesc și eu un pește mic
Și-s cu undița în mână.

Vreau să fac rost de mâncare,
Din râul cel liniștit,
Să-mi stâmpăr foamea ce m-apasă,
Că-n burtă sunt cam lihnit…

Nu știu ce îmi umblă-n burtă
Și face așa urât,
Peștii, toți o iau la fugă
Și mă lasă mai flămând.

E TOAMNĂ

de Florin DRAGOMIR

Ruginit-au frunze multe
Și-ncă vor mai rugini,
Curând vom culege mere
Și toți strugurii din vii.

Îi vom stoarce de dulceață
Și-i vom pune în butoaie,
Au vreme să ruginească
Și să-și schimbe-a lor culoare.