Ecou din Țara Maramureșului

de Ionica BANDRABUR
(Slănic-Moldova, Bacău)

File de jurnal.
Prima ediție a taberei de creație literară „Oprește-mă, la tine, Maramureș! Oprește-mă, în tine, anotimp!” – 2021

Și iarăși a venit toamna și iarăși „se numără bobocii”, dar nu înainte de a săruta ultima rouă a florilor de pe dealuri, rămase aproape nude sub dezmierdul luminii stelelor cărora nu cred că le-ar păsa dacă s-ar ofili și ar muri.

Of! Nostalgia asta de anumite meleaguri vizitate de curând, mă face să îmi prind dorurile în năvoade precum pescarii, să mă afund în abisuri, unde clepsidrele timpului lucrează la numărătoarea inversă a firelor de viață ce își doresc libertatea sau, să merg, să merg prin pădurile cântate în poezie să le privesc continuu, să fiu iarăși martoră la schimbarea straielor cu cele ale iernii.

Eh! Dorul de natură se răsfață răscolind puterea gândului, înlănțuindu-mi tot trupul cu emoțiile acumulate, ferecându-le cu zeci de lacăte și mă zidește odată cu ele în mănăstirile unde piciorul a călcat, mâna a făcut cruce, gura a rostit rugăciune și inima păcătoasă a cerut iertare.

Acum, rămân des în pragul ușii, cu mâinile în buzunare căutând clipele și oamenii care m-au făcut părtașă la aprinderea

AMPRENTELE SUFLETULUI – revistă de cultură și artă, An VII, nr. 1 – ianuarie 2021

(recenzie)

de Vasile BELE

,,Am fost mereu uimită de varietatea lingvistică a limbii române, de metaforele pe care le conține. E o altă dimensiune a sinelui, pe care ți-o conferă, de parcă aș avea două stații, una a limbii pe care o întrebuințez, alta, cea oferită de cuvântul echivalent al celeilalte limbi, care oferă o altă imagine. Limba română mă însoțește permanent, o am în cap, chiar dacă scriu în limba germană. Mă însoțesc, întotdeauna, în paralel, imaginile celeilalte limbi”. (Herta Müller)

Am primit, prin amabilitatea doamnei Eugenia Enescu Gavrilescu, revista AMPRENTELE SUFLETULUI, (cel mai proaspăt număr), Anul VII, nr. 1 Ianuarie 2021, o revistă de cultură și artă, pag. 80, ISSN 2393-4506, extrem de interesantă și bogată în „informație” literară – poezie de factură modernă sau poezie populară, eseuri, proză, mărturisiri, cântec popular, folclor – oameni, talent și fapte concrete.

Rubricile sunt coordonate de redactorii Ileana DUMITRESCU – Pe aripi de vis, Liliana PUȘCAȘU-RAVAR – Cuvântul de astăzi, cuvânt pentru viitor, Camelia BOȚ – Zbor spre înălțimi, Liliana ROIBU – Din harul lui Dumnezeu și Nadia LINUL-URIAN – Satul românesc de ieri și de azi, fiecare rubrică și redactor având în „spate”, o echipă

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XX (2020), nr. 414 (16 – 31 Ianuarie)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Poleială postumă. De la Revoluție încoace am fost obișnuiți de către posturile de televiziune cu niște spectacole grotești. Seară de seară politicienii noștri s-au certat ca la ușa cortului, acuzându-se reciproc de tot felul de infracțiuni: ba că unul a furat mai mult decât altul, ba că unul a încălcat de mai mule ori legea decât celălalt etc. I-am văzut adesea duși de poliție, cu cătușe la mâini, la sediile unor instituții menite să facă ordine în stat și să impună domnia legii, dar am auzit a doua zi că au ieșit peste noapte pe ușa din dos și sunt bine-mersi, parcă nimic nu s-ar fi întâmplat. Am auzit de unii că au fugit din țară după ce au făcut țării pagube astronomice și, pe undeva prin nu știu ce insule, se prăjesc la soare, punând la cale alte și alte escrocherii viitoare. De îndată ce vreunul a ajuns pe vreo colină socială,

Consideraţii despre Eroii şi Martirii Neamului Românesc

de jr. col. (r) dr. Eugen-Nicolae ROTĂRESCU

 Motto: „Istoria este învăţătoarea vieţii” (Cicero, 106-43 î.Hr.)

România de astăzi este un produs istoric rezultat după secole de „lucrare a poporului român asupra lui însuşi”.

Poporul român are un trecut plin de glorii, de eroi şi martiri care au făurit istoria noastră. Eroii şi martirii neamului sunt dovezi emblematice şi nemuritoare în sufletul şi mintea românilor.

Despre înţelegerea conceptelor de eroi şi martiri au fost exprimate foarte multe opinii, în sinteză, aceştia au fost şi reprezintă modele de curaj şi fapte concrete a celor care şi-au pus viaţa în pericol sau au murit pe câmpul de luptă pentru apărarea Patriei, în închisori şi lagăre de exterminare pentru apărarea convingerilor religioase, culturale sau ştiinţifice.

În acest sens, nu putem uita eroii neamului nostru,

Radio Cluj – prietenul nostru

de Ion PODOSU

O dovadă a îndelungatei şi constantei prietenii dintre postul regional Radio Cluj şi nevăzători ne-a fost oferită încă o dată, în ziua de 9 martie [n.r. 2004], când prietenul cel mai devotat al profesorilor şi elevilor de la Liceul pentru Deficienţi de Vedere, scriitorul şi redactorul Cornel Udrea, ne-a invitat să luăm parte la manifestarea inaugurală a ciclului dedicat împlinirii „primilor 50 de ani din existenţa acestui post de radio”. Trimiţându-şi în eter prima emisiune la 15 martie 1954, Radio Cluj a fost, de-a lungul anilor, şi pentru nevăzători, mai mult decât un partener constant, o gazdă primitoare şi afectuoasă, de la al cărei microfon s-au auzit vocile atâtor scriitori, solişti, conducători de instituţii, tineri şi vârstnici, exprimându-şi sentimentele şi gândurile ce i-au animat.

Din ale cronicilor taine

de Antoaneta TURDA

Sfârșitul anului trecut și începutul lui 2016 au adus în fața cititorilor două antologii importante pentru cei ce studiază fenomenul literar maramure-
șean. Este vorba despre Liga Scriitorilor Români – Filiala Maramu-
reș, apărută la Editura Master Libris din Cluj-Napoca, și Cenaclul de la Satulung, apărută la Editura Grinta din același oraș.

Primul volum mai sus amintit, semant de Toma G. Rocneanu, conține relatări de la ședințele Ligii, precum și câteva portrete reușite ale membrilor săi. Mă gândesc, în primul rând, la Al. Florin Țene – președintele Ligii, Mihai Ganea, Virginia Paraschiv, Vasile Morar, cunoscutul ziarist de la „Graiul Maramureșului” Ioan P. Pop și nu mai puțin cunoscutul său confrate Dragomir Ignat, a cărui semnătură am găsit-o ani de zile în „Glasul Maramureșului”, Dumitru Fânățean, Ioan Hada, Carmena Băințan, Claudia Tomescu, Milian Oros, Vasile Tivadar, George Petrovai și multe alte nume sonore ale nordului cultural românesc.