Pianista Elena Zaphiry – a făcut „multă onoare Românilor!”

16/03/2022

FRANZ LISZT ÎNCÂNTAT DE STUDENTA SA MACEDOROMÂNĂ DIN PESTA, ELENA ZAPHIRY, ÎI ZICEA: FIICA MEA, AI FĂCUT MULTĂ ONOARE ROMÂNILOR!

selecție text de Mária BERÉNYI

„Serata literară şi muzicală a tinerimei române de la Societatea „Petru Maior” din Budapesta (februarie 1879), precum ziserăm, are să formeze un punct interesant în istoria artii noastre muzicale, căci într-însa s-a ivit pentru prima oară în publicitatea română două talente nouă, dintr-însa au ieşit în lumea artistică română două june artiste române.

Una pianistă, alta cîntăreaţă, domnişoarele Elena Zaphiry şi Melania Ioanoviciu, ambele se află încă numai la începutul carierei lor artistice, dar studiile şi talentul cu care dînsele fac acest început, ne autorizează a spera un viitor frumos.

Sub impresiunea acestei speranţe, venim încă de acuma să le introducem prin mica noastră „Familia” în marea familia română.

De astă dată publicăm portretul domnișoarei Elena Zaphiry. Să-i facem şi biografia? Dar ce biografie poate să aibă o jună copilă abia trecută de 16 ani? Cu toate acestea să însemnăm cîteva schiţe!

Juna noastră artistă s-a născut în Citește restul acestei intrări »


Serata muzical-literară a Societății „Petru Maior” la Grand Hotel Hungaria

01/10/2021

de Mária BERÉNYI

La 12 februarie 1879, studenţii români din cadrul Societăţii „Petru Maior”, ajutaţi de membrii coloniei române din capitala Ungariei, au organizat tradiţionala lor reuniune muzical-literară, urmată de bal, la „Grand Hotel Hungaria”.

„La serata de dans aranjată de către junimea română din Budapesta la 12 februarie mai mulţi tineri îmbrăcaţi în costume naţionale au prezentat în pauză jocul istoric al „Căluşerilor”; iar la serata literară-muzicală, cu care s-a deschis petrecerea, corul vocal al Societăţii „Petru Maior”, acompaniat de muzica militară a regimentului Kussevich, a cîntat „Cîntecul Gintei Latine” de dl Vasile Alecsandri, muzica de maestrul Marchetti.”

De data aceasta, serata lor a primit un caracter cu totul excepţional, prin prezenţa la festivitate a marelui pianist maghiar, Franz Liszt.

„Serata tinerimei române din Budapesta a întrunit un public Citește restul acestei intrări »


O întâlnire istorică între celebri: FRANZ LISZT și VASILE BARBU LĂUTARU

30/07/2020

de PAUL Antoniu

Franz Liszt
(1811-1886)

Celebrul Ferenc (Franz) LISZT – pianist, compozitor, dirijor, pedagog, folclorist și critic muzical, s-a născut la data de 22 oct. 1811, în localitatea Raiding (Ungaria). A fost și a rămas în Istoria Muzicii Universale, ca fiind unul dintre cei mai străluciți și virtuoși pianiști, dar și un reprezentant de seamă al romantismului muzical, părintele poemului simfonic, compozitorul celebrelor poeme „Preludiile”, „Tasso”, „Mazeppa” și altele. Marile simfonii, precum „Faust” (după celebra capodoperă omonimă a lui Goethe), „Dante” (după trilogia „Divina Comedie”), ca să le menționez doar pe acestea, cele mai celebre dar și cele mai dificile la interpretare, chiar și pentru marii simfoniști interpreți.

Alte creații, obligatoriu de menționat, ar mai fi misele, oratoriile, concertele pentru pian (nr. 1 și nr. 2, în special), sonate pentru pian, 19 Rapsodii, ciclul „Ani de pelerinaj”, coruri, muzică vocal-simfonică, studii pentru pian etc. Doresc, fericit, să menționez și nenumăratele concerte susținute prin Moldova noastră mai ales, avându-i ca parteneri, pe podium, pe iluștri noștri soliști instrumentiști de toate genurile, iar folclorul nostru moldovenesc fiind în casa de dinainte a sufletului marelui Franz Liszt. Mai ales cu Vasile Barbu Lăutaru a fost… Dar despre această onorantă relație, la vremea potrivită! Dar câte n-ar mai fi de menționat despre câte și mai câte din această relație – colaborare, unică, se poate spune. La finalul acestui foarte succint (spațiu tipografic, de…) moment biografic ar mai fi de amintit faptul că celebrul muzician maghiar, FRANZ LISZT, a făcut primi pași prin pulberea de stele în data de 31 august 1886. De-atunci binecuvântată îi este memoria în sufletele noastre. Amin.

Barbu Lăutaru
(1780-1858)

Modesta (foarte puține datele informative) schiță biografică privitoare la celebrul VASILE BARBU LĂUTARU – rapsod și vestit staroste, doresc s-o deschid cu primele versuri din cântecul de mare faimă, până în zilele noastre. Citește restul acestei intrări »


Un crâmpei din istoria muzicii: FRANZ LISZT – poemele simfonice „Tasso” și „Preludiile”

18/06/2019

de Ioana Paula SIMIONCA

Franz Liszt
(1811-1886)

Poemul este o lucrare instrumentală cu caracter poetic, o reverie, o piesă lirică sau o poveste muzicală. Construcția poemului este de obicei liberă, monopartită cu caracter liric, narativ sau dramatic, conținând uneori teme-portret în care se recunosc personaje sau stări sufletești.[1]

Acest gen muzical, care a apărut și s-a afirmat în secolul XIX, s-a bucurat de o largă circulație în prima parte a secolului XX. Poemul simfonic, oricât de sugestivă ar fi denumirea în primele sale manifestări și ipostaze, nu este altceva decât „supranumirea” uverturii de concert[2]. Deja uverturile (dramatice) de concert ale lui Beethoven, Weber, Berlioz, Mendelssohn-Bartholdy, Schumann, Ceaikovski și alții, trebuie privite din acest punct de vedere. Denumirea lisztiană apare doar în anul 1854, când compozitorul prezintă auditoriului uverturile sale în concert și formulează introduceri literare acestora, precum un program la partiturile publicate. Citește restul acestei intrări »


Un crâmpei din istoria muzicii: FRANZ LISZT – despre viața și opera sa

30/01/2019

de Ioana Paula SIMIONCA

Franz Liszt
(1811-1886)

Compozitorul, pianistul, dirijorul și profesorul Franz Liszt este unul dintre personajele cheie ale istoriei muzicii occidentale. Renumele și l-a câștigat datorită virtuozității sale pentru pian, dar și faptului că a fost un pionier al formelor muzicale și totodată, creatorul poemului simfonic. În calitate de compozitor, Liszt a dezvoltat o serie largă de tehnici muzicale, precum folosirea cromatismelor ori tehnica prelucrării temelor. Muzica sa are ceva enigmatic și magic, fiind caracterizată de forță și de rafinament. Creația lui muzicală cuprinde un număr impresionant de capodopere pentru pian, lucrări orchestrale, muzică de cameră, muzică sacră și piese vocale laice.

Franz Liszt s-a născut la data de 21 octombrie a anului 1811, în localitatea Doborjan din vestul Ungariei. Franz, pe care apropiații îl alintau Putzi, a arătat o înclinație precoce spre muzică, dezvoltând un interes timpuriu pentru muzica religioasă și cea țigănească. Talentul lui era pe măsura curiozității, iar familia nu a ezitat să facă aranjamentele necesare ca acesta să fie fructificat. La șapte ani, Franz lua primele lecții de pian de la tatăl său, iar la opt ani compunea primele piese muzicale. Prindea cu ușurință tot ce i se arăta. Nu trebuia să i se explice nimic pentru a doua oară. Tatăl său vedea în calitățile copilului posibilitatea de a face din acesta ceea ce nu izbutise el însuși.  Citește restul acestei intrări »