Cantautorul

30/03/2021

de Nicoară MIHALI

Adrian Pop_poarta_maramureseana_2013

Pop Ioan Adrian
30 martie 1972 – 31 ianuarie 2021

Nu știa să cânte, cu alte cuvinte definiția din DEX nu era pentru el, cântăreț care își compune singur muzica și textul. Cantautorii sunt recunoscuți cu numele de folkiști. Îi ziceam așa ca să ne distrăm. Avea o voce muzicală de menestrel medieval cu care cucerea femeile, mai ales la telefon.

Cât privește legătura cu folkiștii, îi știa pe toți din țară. Pe toți care au fost pe scena cenaclului Flacăra, chiar și pe cei mari: Socaciu, Alifantis, Baniciu. Pe cei mai scăpătați îi ajuta cu bani, din puținii pe care-i avea și el. În acest sens a organizat câteva gale de muzică folk la Baia Mare, la Bistrița, Satu Mare și Zalău. Se ocupa de masa și de cazarea cantautorilor. Le vindea biletele la intrarea în sală. De aceea, într-un fel, numele îl avea pe merit. Când îl prezentam unor prieteni, nu uitam să le spun că a fost însurat de șapte ori, exageram desigur, dar el nu se supăra. Regreta că, din toate escapadele conjugale, nu s-a ales cu un copil. Citește restul acestei intrări »


Poezia, fiinţa şi tehnicul

02/05/2015

Ochi magic-1_foto_Delia Florea

de Cornel MĂRGINEAN

După filosoful Martin Heidegger, trei pericole ameninţă gândirea:
– Pericolul „bun”, cel mântuitor: vecinătatea cu poetul-rapsod.
– Pericolul „rău”, cel aprig: gândirea însăşi.
– Şi pericolul „nociv”, dătător de rătăcire: filosofarea.
Inginerul Gorun Manolescu, într-un text al său, „Este poeticul o cale de cunoaştere? – Poeticul locuieşte omul”, plecând tot de la Martin Heidegger, adaugă un al patrulea şi surprinzător pericol:
– Pericolul „nociv şi periculos”: tehnicul sau eonul tehnic.

Dacă nu aş vedea o aşa stare de lucruri în această lume, aş spune că tehnicul nu poate aduce modificări nocive gândirii. Mai ales m-aş opune prin natura meseriei şi prin educaţia mea inginerească. Dar nu pot să nu mă gândesc la supunerea pe care o obligă tehnicul prin telefonul mobil, computer, internet, jocuri, automobil, aparataj casnic, industrie în general, confort, transporturi, bursă, comerţ virtual, turism şi câte şi mai câte. Este un lucru bun? Dintr-un punct de vedere, pare a fi bun. Acela al unor beneficii aduse omului social.
Atunci, cum se poate ajunge la o discuţie prezumtivă despre ideea unui pericol al atâtor avantaje asupra gândirii umane?
Trebuie să avem în vedere pentru aceasta că lista de mai sus a pericolelor pleacă de la „pericolul bun”, cel al prezenţei poeziei. Adică este necesar, înainte de toate, a distinge între „omul social” şi „omul personal” sau „sensibil”. Citește restul acestei intrări »