Eseu. Despre tragic la D. D. Roșca și G. Liiceanu în modelare silogistică

08/06/2017

de Nicolae IUGA

Nicolae IugaExistă în gândirea românească reflecţii profunde despre tragic, respectiv două cărţi consacrate în mod explicit tragicului: Existenţa tragică (apărută în anul 1934) a lui D. D. Roşca[1] şi Tragicul. O fenomenologie a limitei şi depăşirii (1975) a lui Gabriel Liiceanu, care este în fapt un pronunțat „mimetism intelectual” (conform aprecierii Consiliului Științific al Institutului Național de Filosofie de atunci) după unele texte mai vechi ale lui Constantin Noica[2]. Aceste două cărţi, a lui D. D. Roșca și a lui Liiceanu, sunt mult diferite în formă și stil, dar sunt înrudite în substanţa lor ideatică. Ambele cărţi, se spune, ar putea fi privite ca o introducere la o filosofie a eroicului. Citește restul acestei intrări »


Se întâmplă la bibliotecă. Agenda săptămânii 28 noiembrie – 4 decembrie 2016 – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

25/11/2016

de Ştefan SELEK

Luni, 28 noiembrie
ora 17, Salonul artelor

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Uniunea Artiştilor Plastici – Sucursala Baia Mare, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş organizează vernisajul expoziţiei „Salonul de pictură şi artă decorativă 2016”.
Expun artiştii plastici: Marinela Căluşeru, Katalin Bálint, Maria Berciu, Doina Dascălu, Adela David, Agatha Hory, Elisabeta Veress, Ioan Mihali, Felician Săteanu, Zsolt Szilágyi. Citește restul acestei intrări »


CONTRA-FĂCĂTORII DE LIMBĂ ŞI DIS-PREŢUITORII CULTURII

18/02/2015

Vivre_foto_Delia Florea

de Mihai LITINSCHI

„A fost odată” (se poate spune şi aşa, de vreme ce au trecut peste patru decenii), când, la ore matinale, profesorul Alexandru Graur sancţiona într-o emisiune zilnică pe stricătorii de limbă română, arătându-ne calea cea dreaptă şi lămurind cu perseverenţă, chiar repetându-se uneori, celor interesaţi, probleme mai dificile din uzanţele vocabularului şi exprimării corecte. Până când, agramaţii de la putere i-au interzis apariţia atât de aşteptată şi pilduitoare de la postul de radio naţional. L-au urmat, cu aceleaşi bune intenţii, mai aproape de zilele noastre, profesorii Ştefan Cazimir şi George Pruteanu, care au extins demersul, prin avantajul de a fi parlamentari, din sfera audio-vizualului şi spre fotoliile „aleşilor poporului”. Citește restul acestei intrări »