Genţigrame la raport

de Gabriela Genţiana GROZA

La cronica volumelor poetului şi epigramistului Gavril Moisa.
Materialul scris de Silvia Popescu se intitulează Aniversare la „Satiricon”: Gavril Moisa – 65. A fost publicat în cotidianul clujean „Făclia”, anul acesta, de Moş Nicolae.

Deveniri ale lui Gavril Moisa

După ce-a fost bebeluş,
Cu un căţeluş de pluş,
A ajuns artilerist
Cu grad de… epigramist!

În atenția scriitorilor care doresc să se înscrie în noul volum al lucrării OGLINDA LSR LA 10 ANI DE LA ÎNFIINŢARE, o altfel de istorie a literaturii române actuale

ediție îngrijită de Al. Florin Țene – președintele național al LSR, Gavril Moisa – secretar general al LSR, și Voichița Pălăcean-Vereș – purtător de cuvânt al LSR și editor

COMUNICAT DE PRESĂ

Va apărea, până la sfârşitul anului, PARTEA A III-a, în care vor fi incluşi membrii LSR care din motive obiective nu au apărut în părţile I (A – L) şi II (M – Z).

Fiecare doritor va expedia pe adresa de e-mail a Editurii Napoca Nova un singur fișier Word, care va conţine următoarele:

Eveniment: Oglinda Ligii Scriitorilor Români la 10 ani de la înfiinţare. O altfel de istorie a literaturii române

de Voichiţa PĂLĂCEAN-VEREŞ

A apărut de curând, la Editura Napoca Nova din capitala Ardealului, impresionanta lucrare OGLINDA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI LA 10 ANI DE LA ÎNFIINŢARE. O ALTFEL DE ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE, editată în condiţii grafice deosebite.

Intenţia autorilor – Voichiţa Pălăcean-Vereş, Al. Florin Ţene (preşedintele naţional al LSR) şi Gavril Moisa (secretarul general) – a fost aceea de a realiza o imagine panoramică a Ligii, arătând, prin intermediul creaţiei scriitorilor membri ai acestei asociaţii profesionale, locul pe care îl ocupă în literatura română actuală fiecare creator în parte şi LSR ca organizaţie pusă în slujba culturii române.

Oglinda LSR la zece ani de la înfiinţare

COMUNICAT DE PRESĂ – Liga Scriitorilor Români

În atenţia scriitorilor care doresc să se înscrie în volumul

OGLINDA LSR LA ZECE ANI DE LA ÎNFIINŢARE.
O altfel de istorie a literaturii române actuale,

ediţie îngrijită de Al. Florin Ţene – preşedintele naţional LSR, Gavril Moisa – secretar general al LSR, şi Voichiţa Pălăcean-Vereş – purtător de cuvânt al LSR şi editor.

Fiecare doritor va expedia pe adresa de e-mail a Editurii Napoca Nova un singur fişier Word, care va conţine următoarele:

Satiriconiștii la Gaudeamus

de Gabriela Gențiana GROZA

O zi frumoasă de Prier avea să mă surprindă nu atât cu seninul cerului și zâmbetul florilor, cât cu fețele radioase ale clujenilor. Fiindcă epigramiștii de la cenaclul Satiricon au reușit o performanță: nici un clujean nu avea să fie astăzi supărat! Se tot întreabă pesimiștii: / De ce clujeanu-i optimist? / Au grijă satiriconiștii / Să nu rămână vreunul trist!

Premiile Ligii Scriitorilor din România pentru cărţile apărute în anul 2015

de Comitetul director al LSR

Liga Scriitorilor din România premiază anual cele mai bune produse editoriale care au văzut lumina tiparului în anul editorial precedent.

Pentru această ediţie, au fost luate în considerare doar cărţile sosite pe adresa noastră pentru jurizare până la 1 martie 2016, adică 137 de titluri, făcându-se câte trei nominalizări pentru fiecare gen literar, şi în final au fost stabilite titlurile câştigătoare.

Cele 137 de titluri selectate au apărut sub sigla a 41 de edituri din 22 de oraşe din România, iar 5 sunt cărţi apărute în Canada.

„Agora literară” – penultimul număr din anul 2015

de Angela-Monica JUCAN

Numărul 27 (an 8, septembrie 2015) al trimestrialului „Agora literară” editat de filiala Cluj a Ligii Scriitorilor din România, a ieşit de sub tipar cu un conţinut interesant şi variat ca tematică, genuri şi specii literare şi publicistice. În 32 de pagini plus copertele a doua şi a treia se concentrează un mare număr de texte (numai cele poetice sînt vreo 80, fără a număra şi epigramele).

O excepţională poezie – „Unora nu le place poezia” de Ion Cristofor – deschide revista şi apare împreună cu traducerea ei în catalană realizată de Pere Bessó. Marin Ifrim, deşi nu este de formaţie filologică, ştie la ce să se uite când citeşte o carte şi face o prezentare pertinentă, condensată, fără afirmaţii amabil-edulcorate, poeziei Lucreţiei Picui. Îl găsim şi pe altă pagină, cu un poem. Versuri sensibile prin simţământ şi cerebrale prin exprimare, pline de prestanţă şi toate (cinci) cu „ceva de spus” găsim sub semnătura lui Liviu Vişan. Mesaj cald conţin şi poeziile lui Emanoil Iuonaş – despre cărări divine printre aştri şi prin satul tradiţional românesc. Interesant şi sensibil este poemul în proză „Exerciţii de echilibru” al Mihaelei-Alexandra Raşcu. Nicolae Cabel dedică Poetului naţional un poem aforistic, apel la dreaptă cumpănă. Melania Rusu Caragioiu apare cu un sonet – „Seninul ochilor” – ţinut în bună parte în canoanele speciei (performanţă mai rară astăzi, când totul se liberalizează). Demnă de atenţie este poezia „Pantofii tăi” scrisă în notă umoristică de Iacob Voichiţoniu, poezie „drăguţă”, dar nu „simplă”.

ÎN UMBRA LUI CARAGIALE

de Gabriela Genţiana GROZA

Telefonul pe care reuşisem să îl ignor în acea zi de Cireşar când grădinăream liniştită la Tinca de Bihor, mi-a dat o nouă temă de casă. Lucian, un fost elev din urmă cu 10 ani dintr-o clasă terminală a Colegiului Naţional „George Coşbuc” din Cluj-Napoca, mă anunţa că pe 15 iunie se vor întâlni colegii lui de clasă în localul care le-a fost arie de „toceală”. O coincidenţă făcea să pot participa la Agapă. În aceiaşi zi trebuia să fiu la Sediul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj la o activitate deosebită, Reuniunea de primăvară-vară a Scriitorilor Clujeni. Se lansa Almanahul ilustrat „Promenada Scriitorilor”. O lucrare de mare interes pentru fiecare dintre noi, rod al strădaniei „timp de 100 de zile”; volum de 600 de pagini, la celebrarea centenarului I. L. Caragiale, cum avea să ne spună cu modestie Irina Petraş, autoarea nepreţuitului document literar.

Am legat firesc cele două momente. Am fost la ora 12 la Filială, m-am bucurat de atmosfera caldă dintre colegi, iar la ora 14 mă aflam în faţa Colegiului, cu proaspătul volum antologic în mână, la întâlnirea cu foştii mei elevi pe care i-am „chinuit” cândva cu anatomia şi genetica.