„Epigrame pe alese. Epigrame de tot felul” de Constantin Mîndruţă (PDF)

„Epigrame pe alese. Epigrame de tot felul” de Constantin Mîndruţă [Descarcă – varianta PDF]

Militar de carieră, Constantin Mîndruţă aparţine unui judeţ şi, implicit, unui centru epigramatic ale cărui efective se văd sporite de la o vreme până la dimensiunea unui cenaclu, inclusiv prin înrolarea sa în oastea epigramiştilor autohtoni. A debutat cu succes în poezie şi epigramă, punându-şi semnătura, în ultimii 16 ani, pe 15 plachete şi volume, editând în acelaşi timp o revistă de umor, „AG pe rime” inspirată anagramă de la „Epigrame” şi, totodată, discret omagiu adus judeţului Argeş – publicaţie care se poate lăuda cu doisprezece ani de apariţie neîntreruptă şi ajunsă la nr. 30.

CONSTANTIN MÎNDRUȚĂ – schiță biobibliografică

Scriitorului Constantin Mîndruță, care publică revista „AG pe rime”

Constantin Mîndruță-i OMUL
Inspirat, care insistă
Să-nflorească precum pomul
Epigramele-n… REVISTĂ.

VASILE B. GĂDĂLIN

Scriitorul Constantin Mîndruță s-a născut la 1 iulie 1957 în comuna Sârbii-Măgura, din actualul județ Olt.

Este ofițer superior, cu gradul de colonel, absolvent al Şcolii Militare de Ofiţeri Activi a Ministerului de Interne Bucureşti şi al Facultății de Drept „Nicolae Titulescu” Craiova.

Epigrama în veci nu piere

de Gabriela Genţiana GROZA

S-au mai astâmpărat ploile cu pietricele şi mai mari, şi mai mărunte, cu furtuni neaşteptate, tot românul să le-înfrunte… Căldura răspândită de soare, atât de necesară coacerii gramineelor, ne face totuşi, zilele acestea, să dorim iar câţiva stropi binefăcători de ploaie… Oricum, un lucru e cert: pe epigramiştii din ţară şi chiar pe unii împătimiţi ai speciei, originari din România, aflaţi în alte ţări, nu i-a împiedicat nimic să sosească la finele lui iunie, la întâlnirea a XXVII-a de la Cluj-Napoca, în cadrul Festivalului „Eterna epigramă”. În culisele organizării unui astfel de eveniment este multă strădanie şi dăruire din partea celor antrenaţi în desfăşurarea în bune condiţii a acestuia.

Popas publicistic

de Antoaneta TURDA

Sfârșitul anului 2015 mi-a adus în atenție două publicații demne de luat în seamă. Este vorba despre revista „Izvoare codrene” nr.11-12/2015 și volumul VI-VII din antologia Clubul epigramistic „Spinul” din Baia Mare, ambele fiindu-mi dăruite la ultima ședință a cenaclului Asociației Scriitorilor Baia Mare din 12 decembrie.

Prima dintre ele mi-a fost oferită de dl. Gelu Dragoș, membru al cenaclului băimărean, în paginile sale reunindu-se și alți colegi: fondatorul și directorul general Vasile Dan Marchiș, Ion Bogdan, Ioan Călăuz, Ioan Dragoș, Ștefan Jurcă, Ioan Meteș Morar-Chelințanu, Ioan Romeo Roșiianu, precum și alte nume de marcă ale intelectualității acestui colț de țară: Ioan Ardusădan, Emil Domuța, Nicolae Iuga, Mircea Paușeniuc, Roxana Lavinia Pop, Ioan Vasiu. Așa cum bine remarcă Ioan Dragoș în editorial, revista se citește cu plăcere, în primul rând pentru varietatea subiectelor și în al doilea rând pentru acribia științifică și literară dovedide în elaborarea textelor. Găsim în cele 71 de pagini informații interesante despre Garda națională din Ardeal, formată la Băsești, despre Casa memorială George Pop de Băsești și Mănăstirea Greco-Catolică „Adormirea Maicii Domnului” din localitatea mai sus amintită, precum și două prezentări amănunțite: cea a Bisericii Greco-Catolice cu hramul „Sfântul Gheorghe” din Cehu Silvaniei și a Bisericii de lemn din Buzești. La fel de interesante sunt paginile despre Toamna someșeană (având ca centru localitatea Ulmeni), despre cartea Târgul fetelor semnată de Emil Domuța și recenzia semnată de Gelu Dragoș la volumul lui Vasile Dan Marchiș Zodii de rezervă. Emoționante sunt evocările despre regretatul Mihai Olos, dar și eseurile propuse spre meditație de Ioan Romeo Roșiianu, Nicolae Iuga și Ioan Meteș Morar-Chelințanu. Nu lipsite de interes sunt relatările despre Cenaclul „Petre Dulfu” din Satulung, despre călușarii din Băsești, dar și evocarea profesorului Traian Rus și prezentarea lui Mircea Paușeniuc, cel care, în 1987, a înființat Biblioteca comunală din Fărcașa.

TRĂIRI ȘI EMOȚII DIN LUMEA CONDEIERILOR

de Gabriela Gențiana GROZA

Nenumărate sunt preocupările semenilor noștri. În graba progresului care aduce satisfacții materiale, e posibil să observăm mai greu voluptatea cu care se avântă unii cu toată ființa lor în lumea fantastică a cuvintelor. Sunt aceia care pot fi considerați ca fiind „cetățeni ai orașului ideilor”, cum spunea într-un vers poetul grec Konstantinos Kavafis, în urmă cu mulți ani. Împătimiți de lectura revistelor literare și de volume mai vechi sau recent apărute, aceștia sunt cu atât mai interesanți, cu cât pătrund ei înșiși în miezul scrierilor confraților și creionează propriile trăiri și emoții, pe care le fac cunoscute cititorilor. Silvia Popescu, autoare a volumului File și suflete citite (1997-2010), de curând apărut la editura clujeană Napoca Star, reușește să aducă în fața cititorilor săi reflecțiile personale în texte pline de conținut, dintre care aș evidenția câteva: Octavian Goga și Ady Endre, Văcăreștii – o dinastie poetică, Dorina Stanca – scena și trecerea timpului. Volumul cuprinde o serie de prezentări ale epigramiștilor de ieri și de azi, realizate cu luciditate, folosind cu atenție scrierile lor, care îi recomandă ca fiind valoroși, și nu ține seama, de cele mai multe ori, de orgoliul tot mai evident din lumea epigramiștilor. Răsfoind filele volumului, am aflat numeroase epigrame savuroase actuale și azi, scrise în perioada propusă de Silvia Popescu în cartea sa. Iată câteva dintre acestea, compuse la vremea respectivă de colegii mei epigramiști:

Schelet național
Vine lumea să mă vadă,
Cornel Udrea m-a-ntrebat:
„De ce umbli-n Cluj pe stradă
Ne-ngropat?
Marian Popescu

Unui ajuns
Cu „puțintica lui răbdare”
Și o cocioabă-n Tirchilești,
În patru ani de guvernare
Făcu cinci vile-n București.
Gheorghe Penciu

Vlad Țepeș
Voievodul nu învie
Și îl înțeleg deplin,
Fiindcă la o Românie
Unul singur e puțin!
George Corbu

Homo sapiens
Omul, cu al său progres,
Efectiv, mă lasă stană:
Pune degetul mai des
Pe trăgaci decât pe rană!…
Efim Tarlapan

Hoție
Ministru, șuț, sau șef de firmă,
Manglesc în iureș infernal
Încât hoția se afirmă
C-ar fi un sport național!…
Dan Căpruciu

ÎN UMBRA LUI CARAGIALE

de Gabriela Genţiana GROZA

Telefonul pe care reuşisem să îl ignor în acea zi de Cireşar când grădinăream liniştită la Tinca de Bihor, mi-a dat o nouă temă de casă. Lucian, un fost elev din urmă cu 10 ani dintr-o clasă terminală a Colegiului Naţional „George Coşbuc” din Cluj-Napoca, mă anunţa că pe 15 iunie se vor întâlni colegii lui de clasă în localul care le-a fost arie de „toceală”. O coincidenţă făcea să pot participa la Agapă. În aceiaşi zi trebuia să fiu la Sediul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj la o activitate deosebită, Reuniunea de primăvară-vară a Scriitorilor Clujeni. Se lansa Almanahul ilustrat „Promenada Scriitorilor”. O lucrare de mare interes pentru fiecare dintre noi, rod al strădaniei „timp de 100 de zile”; volum de 600 de pagini, la celebrarea centenarului I. L. Caragiale, cum avea să ne spună cu modestie Irina Petraş, autoarea nepreţuitului document literar.

Am legat firesc cele două momente. Am fost la ora 12 la Filială, m-am bucurat de atmosfera caldă dintre colegi, iar la ora 14 mă aflam în faţa Colegiului, cu proaspătul volum antologic în mână, la întâlnirea cu foştii mei elevi pe care i-am „chinuit” cândva cu anatomia şi genetica.