La 19 august 1881 s-a născut George Enescu

selecție text de Mária BERÉNYI

CONCERTUL ENESCU LA BUDAPESTA

La începutul lui martie 1912 s-a organizat Concertul Enescu la Budapesta. Despre acest eveniment s-a relatat pe larg în presa vremii:

În 1 şi 2 martie a umplut un public foarte ales sala cea mare a redutei din capitală. La acest concert s-a prezentat prima oară unul dintre cei mai mari violonişti, George Enescu publicului de aicea. Enescu are un nume celebru în toată Europa, ca virtuoz de vioară şi ca compozitor de rangul prim (…).

În prima seară s-a prezentat Enescu publicului cu un concert foarte reuşit, lăsând o impresie adâncă în inimile ascultătorilor (…).

În a doua seară, Enescu a fost primit cu aplauze

Apostolatul – un spirit înalt – profesorul ieșean Ion H. Ciubotaru

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

prof. Ion H. Ciubotaru

Cu o acribie cărturărească admirabilă primesc de la profesoara Areta Moșu, președinte al Despărțământului „Mihail Kogălniceanu” Iași, publicația „Revista Română”, ce apare încă din luna iunie 1995, pe o linie ce-și ancorează rădăcinile din 1861, an în care au fost puse bazele ASTREI și, totodată, an în care Al. I. Odobescu întemeiază „prima revistă publicată în limba și literatura română”, cu acest titlu.

În nr. 4 (62) din 2010 am lecturat cu admirație vocațională un articol evocativ semnat de Marcel Lutic și destinat omagierii profesorului Ion H. Ciubotaru. Cum obișnuiesc să fișez expresii denominative, dominante și pline de miez retoric, am reținut câteva crâmpeie din viața celui ce avea să fie botezat, în plinătăți de sensuri și simpatii academice, „Un om cât o istorie”.

La 4 mai 1955…

selecție text de Mária BERÉNYI

La 4 mai 1955 a murit, la Paris, George Enescu!

CONCERTUL LUI ENESCU LA BUDAPESTA ÎN 1912

La începutul lui martie 1912 s-a organizat Concertul Enescu la Budapesta. Despre acest eveniment s-a relatat pe larg în presa vremii:

„În 1 şi 2 martie a umplut un public foarte ales sala cea mare a redutei din capitală. La acest concert s-a prezentat prima oară unul dintre cei mai mari violonişti, George Enescu publicului de aicea. Enescu are un nume celebru în toată Europa, ca virtuoz de vioară şi ca compozitor de rangul prim (…).

În prima seară

Se întâmplă la bibliotecă. Agenda săptămânii 28 noiembrie – 4 decembrie 2016 – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

de Ştefan SELEK

Luni, 28 noiembrie
ora 17, Salonul artelor

Uniunea Artiştilor Plastici – Sucursala Baia Mare, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş organizează vernisajul expoziţiei „Salonul de pictură şi artă decorativă 2016”.
Expun artiştii plastici: Marinela Căluşeru, Katalin Bálint, Maria Berciu, Doina Dascălu, Adela David, Agatha Hory, Elisabeta Veress, Ioan Mihali, Felician Săteanu, Zsolt Szilágyi.

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XIV (2015), nr. 305 (1-15 iulie)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriaşi!

Dărâmătorii de biserici. Nu ne referim în rândurile următoare la cei ce demolează locaşurile de cult propriu-zise, ci la altfel de biserici.

Fiecare dintre noi suntem nişte biserici în miniatură ale lui Hristos. Trupul nostru este creaţia lui Dumnezeu, zămislit în mod deosebit de al celorlalte vieţuitoare pământene, ca o dovadă că în planul divin noi aveam o misiune specială. În trupul nostru, Dumnezeu a aşezat chipul Său, adică sufletul nostru, suflare dumnezeiască, pe care nu o mai găsim la celelalte vieţuitoare. Acestea au viaţă, dar nu au suflet, aşa cum are omul. Sufletul omului este spiritual şi nemuritor. El face legătura între lumea pământească şi cea spirituală. Prin el, omul este regele creaţiei lui Dumnezeu, fiindcă datorită lui omul are raţiune, voinţă şi sentimente superioare. Datorită lui, omul a supravieţuit acelor specii înspăimântătoare de altădată, precum dinozaurii, brontozaurii, balaurii etc. Omul nu a fost dotat cu coarne, cu colţi, cu copite, cu aripi, cu solzi, cu gheare, cu venin ca să se poată apăra, să poată ataca. Se părea că dintre toate vieţuitoarele este fiinţa cea mai vulnerabilă, care va dispărea cea dintâi din lume. Şi totuşi! Au trecut milioane de ani şi omul nu a dispărut de pe planetă, ba dimpotrivă: astăzi numărăm vreo şapte miliarde de exemplare, suntem creatorii şi stăpânii a tot ceea ce înseamnă cultură şi civilizaţie pământeană, ne plimbăm printre stele… Mai vedeţi vreo altă specie de vieţuitoare pământene făcând ceea ce face omul? Sigur că nu! Aceasta, tocmai datorită sufletului, care-l face capabil de creaţie şi progres.