Fascinația verticalității (I)

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

În dicționarele franceze, de la „Robert” 1972 încoace, atunci când se tratează arta tapiseriei, sunt luminate, prin excelență, sensurile și dimensiunile de cardinalitate axială și axiologică. Operele ce sunt denominate sub acest semn sintagmatic, au în primul rând, calitatea verticalității. Altfel spus, tapiseria, principală artă decorativă, cuprinde lucrări expuse cel mai adesea în plan vertical, parietal sau spațial. Este, însă, și o artă monumentală, întrucât se desfășoară pe spații largi, iar extinderea este absolut esențială pentru evidențierea mesajului.

Tapiseria a fost „certificată”, în timp, ca una dintre cele mai rafinate arte, lucru dovedit cu certitudine în prestigioasele tratate de istorie proprie, în care cele mai expresive lucrări, adesea comandate, au decorat palate, castele, fortărețe nobiliare, cetăți, biserici ș.a. Tapiserii care povestesc și tapiserii care exprimă simbolic lumea, în căutarea permanentă a jocului dialectic ce va să ducă la noi paradigme.

Masacrul de la Moisei: 14 octombrie 1944

Ansamblul monumental de la Moisei al sculptorului Gheza Vida ridicat în memoria victimelor

Masacrul de la Moisei a fost făcut la data de 14 octombrie 1944 (acum 77 ani) de către unități militare maghiare aflate în retragere din Transilvania de Nord, pe Valea Izei, în două case de lemn aflate la ieșirea din comună. Au fost uciși 29 de etnici români și 3 evrei.

Desfășurarea masacrului

Moisei este o comună situată în partea de sud-est a județului Maramureș, aflată la jumătatea distanței dintre orașele Borșa și Vișeu de Sus. După Dictatul de la Viena din 30 august 1940, Nord-vestul Transilvaniei intră sub ocupație maghiară, întreg Maramureșul fiind alipit Ungariei. Comuna Moisei

Marketing de artă sau arta marketingului?

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Am primit în dar, personal, în primele zile din octombrie, Catalogul de Licitație de Toamnă A 10 by ARTMARK, realizat de Galeriile cu același nume din București, ai căror reprezentanți ne cunosc activitatea din perioada în care lucram în echipa „Baia Mare – Capitală Culturală Europeană”. Lucrarea în sine, care și-a propus să descrie operele expozante și licitate joi 22 octombrie 2020, constituie un prețios album de artă, lucrat cu acribie și finețe estetică (design: Iulian Pleștiu; fotografii: Gabriel Ghizdavu). Dincolo de toată frumusețea grafică, iconografică și tipografică, am sesizat cu bucurie „nota” de pe pagina de mențiuni „responsabile”, în care „persoanele care sesizează erori în textul ori referințele umane dintre fișele de prezentare a autorilor și loturile licitației, ori care pur și simplu se află în posesia unor date relevante pentru o mai bună documentare a loturilor…”, sunt rugate să contacteze realizatorii spre a remedia informațiile în cauză.

Calendarul licitațiilor mai cuprinde și alte etape interesante pentru cei interesați. Licitație de ceasuri (în 10 noiembrie), de săbii și covoare (în 17 noiembrie), de curiozități (în 19 noiembrie), de autografe (în 26 noiembrie) ș.a.

Bucuriile de tip bibliofil și cognofil

Prefectul Sebastian Mihai Lupuț a participat la ceremonia de comemorare a martirilor de la Moisei

COMUNICAT DE PRESĂ

Vineri, 21 octombrie, Primăria Comunei Moisei a organizat în localitate o ceremonie militară și religioasă în memoria martirilor uciși în masacrul de acum 72 de ani. În 14 octombrie 1944, unitățile militare maghiare aflate în retragere din Transilvania de Nord, pe Valea Izei, au împușcat 31 de patrioți români, ucigând 29 dintre ei, în două case țărănești din Moisei.

Evenimentul a început la Biserica Ortodoxă din comuna Moisei, unde a fost oficiată o slujbă religioasă. Apoi, prefectul Sebastian Mihai Lupuț, alături de reprezentanți ai Garnizoanei Baia Mare și ai Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului, a depus o coroană de flori la grupul statuar al sculptorului Gheza Vida, ridicat în memoria martirilor de la 1944.

MARAMUREŞUL – ÎNAINTE DE TOATE ŞI ÎNTÂI ÎN TOATE

de dr. Teodor ARDELEAN

O întrebare-flacără aprinde Ţara Noastră: Cu ce surprinde fiecare judeţ România? Provocarea e binevenită, iar competiţia atrage tot mai mulţi aderenţi.

Dacă ar fi să încercăm un astfel de „joc intelectual”, ar trebui să întreprindem o investigaţie foarte complexă. Aceasta deoarece în cazul Maramureşului nu căutarea elementelor care „să surprindă” e mai importantă, ci selecţia acestora, pentru a putea „condensa” esenţialul într-un buget de timp rezonabil.

Iată doar câteva „determinări” pe care ar trebui să le evidenţiem cel puţin ca sintagme definitorii : „Cel mai cunoscut brand regional românesc”, „Un Muzeu Viu în Inima Europei”, „Autenticul la El acasă”, „Ţara Bisericilor de Lemn”, „Peri şi Ieud. Primele manuscrise şi cărţi în limba română”, „Ţinutul de dincolo de timp”, „Ţara colindelor”, „Kilometrul 0 al Europei”, „Ţinutul întemeietorilor de Ţară”, „Un judeţ compus din patru Ţări”…

Apoi, evident, că ar trebui să enumerăm „mândria oamenilor” şi „oamenii care au purtat cu mândrie în destinul lor pecete de Ţară”: Dragoş Vodă şi Maramureşul din dreapta Tisei; Bogdan Vodă şi Cuhea, Vasile Deac Moşu şi Monumentul Voievodului; Pintea Viteazul, cămaşa de zale de la Budeşti, monumentele sale şi cetatea Baia Mare; George Pop de Băseşti şi Mecca românilor din Ardeal; Vasile Lucaciu şi Diplomaţia Marii Uniri; Ioan Mihalyi de Apşa, Diplomele maramureşene şi Academia Română; Gheorghe Bilaşcu şi începuturile stomatologiei româneşti; Gheza Vida şi Monumentele identităţii româneşti; Vasile Blidaru – simbolul rezistenţei anticomuniste; Nicolae Steinhardt şi Mănăstirea Rohia – cea mai înaltă expresie de rodire culturală de la confluenţa filosofiei cu teologia; Lascăr Pană şi Miracolul numit Minaur; Lecţia de fotbal a lui Viorel Mateianu; Dumitru Fărcaş, satul Groşi şi taragotul la români; Adrian Ghenie, Şcoala băimăreană de pictură de la Baia Mare şi cel mai bine vândut pictor român în lume…