BUCURIA COPILĂRIEI

18/06/2021

de Gabriela Genţiana GROZA

Zori de Cireșar –
petale de caprifoi
înmiresmate

Privesc uneori evoluția copiilor în zilele acestea, după izolarea care ne-a fost impusă tuturor în urma apariției șmecherului de Virusache. Dacă adulții și bătrânii au înțeles mai mult sau mai puțin despre ce este vorba, mă impresionează micuții care la un moment dat au rămas închiși în casă. La Tinca în județul Bihor, unde ne aflăm, condițiile de apropiere dintre oameni revin încet, încet la normal. Îmi place să-i văd pe copii deplasându-se cu bicicleta spre Băile din localitate și înapoi spre centru, glăsuind voioși. Cei care merg pe jos și ne cunosc ne salută și ne grăiesc politicoși.  Citește restul acestei intrări »


PISICA FILICA

21/09/2020

Gabriela Gentiana Groza

de Gabriela Genţiana GROZA

Zori de Răpciune –
Pisica alăptează
Puii nou născuți

O știam pe pisica Filica încă de anul trecut când a început să ne îndrăgească nevoie mare, sosind cu precizie de ceasornic de fiecare dată când ne așezam la masă pe terasă. Am asistat anul acesta la hârjoana ei cu vreo trei curtezani, masculi serioși de altfel, de vreme ce, după perioada de gestație, urma să fete și să mărească șeptelul local cu ceva progenituri interesante. Ne tot gândeam văzându-i burtica umflându-i-se, la ce maternitate vor ieși din uterul său fiii sau fiicele dumneaei?!? Cu câteva zile înainte de eveniment, puii se mișcau în burtică, desigur nerăbdători să iasă în lume… Citește restul acestei intrări »


FILICA E DIN NOU MĂMICĂ

20/07/2020

gentiana_groza

de Gabriela Genţiana GROZA

Căldură blândă –
pisicuța flămândă
la sânul mamei

Câteva zile bune, chiar mai mult de o săptămână, a fost mare hârjoană în curtea noastră. Filica a fost curtată de vreo trei cotoi, care de care mai nărăvaș. Iute de lăbuțe, pisica tărcată, cu nimic mai frumoasă decât altele din rasa ei, se angaja în jocul amoros iscat acum, în plină pandemie… Ce miorlăieli, ce glasuri colorate s-au avântat în plină zi și în miez de noapte!… În cele din urmă au insistat mai cu spor doi amorezi, unul mai în vârstă și celălalt tinerel și ager foc; au rămas să își dispute mâța cea focoasă. Și când te gândești că Filica avea deja trei puișori pe care îi hrănea cu laptic, îi dezmierda, îi spăla, ce mai, ca o mamă bună ce era… Cele trei ghemulețe au crescut, doi dintre pisoiași au plecat pe undeva, nu se știe unde. Citește restul acestei intrări »


ARMONIE ÎN NATURĂ

11/05/2020

(haibun)

de Gabriela Genţiana GROZA

În miez de Florar –
în lumina soarelui
palpitând viața

Am așteptat cu nerăbdare să revenim pe meleaguri bihorene după o perioadă de ședere volens-nolens în apartament, ca tot omul ajuns la senectute fără voia lui, considerat a avea imunitatea slăbită, inamic declarat al comunității prin eventuala răspândire a neghiobului de „ducă-se pe pustiu!”…

Citește restul acestei intrări »


BLÂNDUL BRUMAR

11/11/2019

de Gabriela Genţiana GROZA

Vremea neobișnuit de caldă din Brumar a prelungit plimbările prin parcuri, pe alei, mai mult ca în alți ani. În Parcul Rozelor se aude susurul Someșului din apropiere, ceea ce dă un farmec în plus locului, unde vin copii, tineri și vârstnici deopotrivă, ca să ia o gură de aer. Pe apă se zbenguie în voie păsări întâlnite aici frecvent: frumoasele rațe sălbatice și pescărușii. De nicăieri parcă se aud croncănituri de ciori, iar din loc în loc, zborul fericit al porumbeilor completează minunatul decor autumnal. Mai mult ca în alte zile sunt plimbați copiii în cărucioare, iar unii se alintă la înălțime, pe umerii tăticilor tineri… Bicicliștii străbat distanțele, pe pista destinată lor, alături de câte un fiu sau fiică, care nu se lasă mai prejos decât frumoșii lor părinți. Citește restul acestei intrări »


CA O LUMINIȚĂ

24/06/2019

Gabriela Gentiana Groza

de Gabriela Genţiana GROZA

Plutire în vis –
printre măslini înfloriți
sclipiri de fluturi

Mă gândesc uneori cum trebuie să fi arătat bunicul meu matern, grecul Spiridon, sosit pe meleagurile prahovene, în localitatea Vadu Săpat. Avea să-și găsească sufletul pereche în persoana bunicii mele Ecaterina și să rămână pentru totdeauna în localitatea cu dealuri presărate cu viță de vie și pomi fructiferi, scăldată din plin de razele soarelui. Cu spirit de negustor, bunicul a deschis o prăvălie mult așteptată în sat. Spiridon și Ecaterina au avut împreună unsprezece copii, nouă fete și doi băieți. Bunicul a trecut la cele veșnice destul de timpuriu, după cincizeci de ani. Bunica a trăit peste optzeci de ani. Anghelina, mama mea, avea să vină pe lume în decembrie 1904, fiind ultimul copil în familia lui Spiridon Smedoiu. Citește restul acestei intrări »


HAIBUN DE VACANȚĂ LA POESIS

17/10/2018

de Gabriela Genţiana GROZA

Gabriela Gentiana Groza cu palarie de paie

Suntem la prima întâlnire a membrilor cenaclului Poesis de la Colegiul Național „George Coșbuc” din Cluj-Napoca, într-o splendidă după amiază de toamnă. Momentele petrecute în natură în vacanța estivală sunt încă proaspete. Amicii mei s-au familiarizat cu tehnica poemului haiku. E timpul să învețe să cunoască și alte genuri literare japoneze.

Le citesc haibunul NATURA LOC MAGIC DE POPAS (din volumul meu La mâna lui Cronos, Ed. Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2012).

Prin foi de gorun
se strecoară zorile
ca-într-o dantelă
Citește restul acestei intrări »


Sublime acorduri de Strauss

26/05/2017
Gentiana_Cristina_Teodor Groza_1

Gabriela Genţiana, Cristina, Teodor Groza

de Gabriela Genţiana GROZA

Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena are pentru mine și soțul meu o semnificație aparte. Ne-am cunoscut în București, când eram studenți, la 1 februarie 1964, și ne-am căsătorit după câteva luni, pe 21 mai, în zi sfântă. Anul acesta am împlinit 53 de ani de când suntem împreună. În această perioadă fiii noștri s-au căsătorit și are fiecare câte un urmaș. Ajunși la vârsta senectuții trăim printre semenii noștri cu credința că e vremea celor tineri să fie pe scena deschisă a vieții. Citește restul acestei intrări »


Minuni în creuzetul toamnei

22/10/2016

Gabriela Gentiana Groza cu palarie de paie

de Gabriela Gențiana GROZA

Felurite sunt schimbările din fiece clipă în celulele plantelor!
toamna_2_foto_gabriela-gentiana-grozaRegina substanțelor, clorofila atotputernică din limbul verde al ierburilor, arbuștilor și arborilor, se sacrifică toamna spre binele ființei în care sălășluiește. Se topește ușor în marea nesfârșită a naturii. Lumina din ce în ce mai slabă din zilele mai scurte ale lui brumărel oferă reginei un minunat prilej de a se arăta în slujba supușilor săi. E clipa din Univers în care fotosinteza ia o pauză. Citește restul acestei intrări »


În zori de gustar

03/09/2016

Gabriela Gentiana Groza cu palarie de paiede Gabriela Gențiana GROZA

Casa părintească, curtea și grădina, părăsite în grabă, semănau mai curând cu o fărâmă de lut modelată cu grijă altădată și lăsată la bunul plac al stihiilor, năvălind nestingherite din văzduh… De când, oare, nu s-a mai auzit aici nechezatul calului? Altădată, în grajdul vitelor, Irundel și Irundica, o pereche de rândunele, sosea în fiecare an la cuibul sudat parcă pentru veșnicie de peretele de paiantă.Ca să nu mai amintesc de văcuța Fulga și de istețul ei vițel, Fulger… Cel care, înainte de a fi fost fătat, comunica cu celulele din trupul mamei sale, care îl aștepta cu atâta drag. Iar el întârzia să vină pe lume… Unde sunt numeroasele păsări: gâște, curci și găini, cele care se înțelegeau de minune între ele? Toate animalele de curte îl respectau pe câinele Buță Lăbuță, stăpânul curții, paznicul mereu la post, în care aveau mare încredere. Pustiul pusese stăpânire de câțiva ani buni pe locul animat odinioară de forfota zilnică. A urmat plecarea năprasnică la cele veșnice a gospodarului, în timp ce cosea iarbă, într-o zi de vară cu arșiță nemiloasă. De atunci, toate încremeniseră într-o așteptare nefirească. Citește restul acestei intrări »