Hermeneutica icoanei Sfintei Treimi a Sfântului Andrei Rubliov – o mărturie a misiunii Bisericii în contextul societății secularizate

de prof. dr. Vlad Ioan BONDRE

Într-o confuzie a sentimentelor religioase, omul contemporan caută mijloacele necesare identificării naturii sale primordiale, a chipului și asemănării cu Dumnezeu. Sub acest aspect subiectiv, apare termenul persoană ca raportare la întregul creat, ceea ce conturează imaginea unei icoane în care omul este chemat la un dinamism spiritual desăvârșit, prin comuniunea directă cu Sfânta Treime. „Aspectul hristologic al relației Dumnezeu-Om nu reduce dimensiunea absolută a relației în Dumnezeu, deoarece omul îmbrăcat în Hristos se află în dinamismul de sfințenie al Duhului Sfânt, care îl introduce pe om în comuniunea cu Dumnezeu Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt”[1].

Nota realității este discordantă, deoarece există un exces al individualismului, o cultură diversă, ce marginalizează trăirea credinței în cadrul unei comuniuni perfecte, așa cum este ea reprezentată în icoana Sfintei Treimi a lui Andrei Rubliov. Declinul coeziunii societății secularizate este o simptomă a unei ideologii mai largi în sfera înțelegerii sistemului supranaturalist definit de iubire. Declinul este, de fapt, o cerere, o lipsă a interesului comun,

Trei introduceri la cercetarea etnografică a Maramureșului

de prof. univ. dr. Nicolae IUGA

1. Cercetarea empirică – Tache Papahagi

Etnograful român Tache Papahagi (1892-1977) era machidon de origine, s-a născut în Grecia de nord-vest, în Munții Pindului, a făcut școala primară la Ianina (în provincia grecească Epir) și liceul la Bitolia (actualmente Republica Macedonia). A urmat apoi Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, pe care a absolvit-o în anul 1916.

În raport cu Maramureșul, Tache Papahagi are o notorietate aparte, pentru că a fost primul etnograf român care și-a susținut teza de doctorat la Universitatea din București cu o cercetare de teren asupra Maramureșului, o lucrare cu atât mai meritorie cu cât constituia un demers de pionerat în domeniu. Teza de doctorat cu titlul Graiul și folklorul Maramureșului a fost elaborată sub îndrumarea lui Ovidiu Densușianu, iar din comisie au mai făcut parte, între alții, Ion Bianu și Ramiro Ortiz, adică tot ce avea atunci mai măreț Filologia Universității din București.