19 februarie – Ziua BRÂNCUȘI

19/02/2021

(145 de ani de la nașterea sculptorului român Constantin Brâncuși)

„S-a născut la Hobița în 1876 și nu va muri niciodată” (Geo Bogza)

Expoziție de carte, realizată la Sala de lectură a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Conform Legii nr. 305/2015, privind declararea zilei de 19 februarie „Ziua Brâncuşi”, a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 901 din 4 decembrie 2015 şi a intrat în vigoare trei zile mai târziu. În expunerea de motive ce a însoţit propunerea legislativă, scrie: „Constantin Brâncuşi, «părintele sculpturii moderne», cum a fost denumit prima dată de America, s-a născut pe 19 februarie 1876 în Hobiţa, România. Este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii, iar ziua naşterii sale este sărbătorită în toată lumea şi înscrisă în calendarul cultural universal. Constantin Brâncuşi ne-a dus în universalitatea lumii, făcând din naţiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră, pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuşi, să declarăm ziua lui de naştere sărbătoare naţională”.

Constantin Brâncuși alături de câinele său Polaire, fotografiat de Man Ray, 1930

„S-a născut la Hobița în 1876.

Tăind piatra și lemnul cu mâinile lui de țăran din Gorj, el a deschis artei și spiritului omenesc poarta unui nou univers.

El este mai mult decât un sculptor, este un profet.

Tăind piatra și lemnul cu mâinile lui de țăran din Gorj, el a impus materiei fluiditatea spiritului.

El este mai mult decât un profet, este un artist de geniu. Citește restul acestei intrări »


Ziua BRÂNCUȘI – 19 februarie

19/02/2021

Constantin Brâncuși, alături de câinele său Polaire
(19 februarie 1876 – 16 martie 1957)

Motto:

„Creează ca un Dumnezeu, poruncește ca un rege, muncește ca un sclav.” (Constantin Brâncuși)

În opera sa, Brâncuși a oglindit felul de a gândi, lumea profund spirituală a țăranului român. Prin obârșia sa țărănească și-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale în tradițiile, miturile și funcția magică a artei populare românești. Astfel, bazându-se pe puternica spiritualitate a culturii milenare românești, Brâncuși a relevat lumii occidentale dimensiunea sacră a realității. A știut să exprime esența lucrurilor, a vitalității formei, a creat unitatea dintre sensibil și spiritual.

Constantin Brâncuși s-a născut la 19 februarie 1876, la Hobiţa, în judeţul Gorj. A absolvit, în 1902, Şcoala de arte din Bucureşti. La scurt timp, în 1906, își expune primele sculpturi pentru prima oară la Societe Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d’Automne din Paris. În 1907 este prezentată prima versiune a „Sărutului”, care a stat la baza celebrei lucrări „Poarta Sărutului”, din Ansamblul de la Târgu-Jiu, din care fac parte şi „Coloana fără sfârşit” şi „Masa Tăcerii”. „Rugăciunea”, „Domnișoara Pogany”, „Somnul”, „Fântâna lui Narcis”, se numără printre lucrările celebre ale sculptorului român, considerat deschizător de noi direcţii în arta modernă. Participă cu regularitate la expoziții colective din Paris, București, New York și din toată lumea, inaugurând ciclurile Păsări Măiestre, Muza adormită, Domnișoara Pogany.

Figură centrală în mișcarea artistică modernă, Brâncuși este considerat unul din cei mai mari sculptori Citește restul acestei intrări »