Tiberiu Groza: „Trăiască în veşnicie duhul lui Iancu!”

06/08/2021

de Gelu DRAGOŞ

Prin bunăvoinţa profesorului de limba română şi latină Cornel Gh. Cosmuţa din Şomcuta Mare am intrat în posesia revistei „Iancule Mare”, nr. 70, iunie 2021, publicaţie editată de Societatea culturală „Avram Iancu” din România, fondator Ioan Teodor Stan.

Revista îmi este cu atât mai dragă cu cât dl. Cornel Gh. Cosmuţa îmi trimite şi o dedicaţie: „Dragă Gelu, duminică 18 iulie 2021, am fost în Apuseni la Crucea Iancului, la 1.218 metri altitudine, unde s-a săvârşit un PARASTAS în memoria eroilor ardeleni, ai neamului românesc. Am avut şi eu suprema bucurie de a fi în atmosfera înălţătoare la care au participat clujeni, sălăjeni, maramureşeni, turişti, preoţi şi primarul din Mărişel, dl. Viorel Ghic. Doamne ajută! Cu drag prof. Cornel Gheorghe Cosmuța, Șomcuta Mare, 29 iulie 2021”.

De remarcat că unul dintre Preşedinţii de onoare a revistei, alături de distinşii dr. Ioan Sima, prof. Viorel Bercea, scriitor Valer Gligan sunt şi regretaţii acad. prof. univ. dr. Ştefan Pascu şi prof. magistrat Ioan Bâtea, un magistrat care Citește restul acestei intrări »


In memoriam ILEANA VULPESCU

13/05/2021

Ileana Vulpescu
(n. 21 mai 1932 – d. 12 mai 2021)

Scriitoarea și traducătoarea Ileana Vulpescu s-a născut pe 21 mai 1932, în județul Dolj, comuna Bratovoești, a absolvit Facultatea de Filologie în București, a lucrat ca lexicograf la Institutul de Lingvistică a Academiei și a colaborat la redactarea lucrărilor „Dicționarul limbii române” și „Dicționarul Explicativ al Limbii române”. A scris proză și teatru, a tradus din literaturile engleză, franceză și spaniolă.

Debutul Ilenei Vulpescu a avut loc în revista „Familia” din iulie 1966, cu povestirea „Scrisoare către un cunoscut”. În 1976, romanul său „Rămas-bun” (Editura Cartea Românească – 2100 de exemplare) a fost distins cu premiul Asociației Scriitorilor din București. Cinci ani mai târziu, Ileana Vulpescu a primit Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române și Premiul „Cântarea României” pentru romanul „Arta conversației” (Editura Cartea Românească – 50.000 de exemplare). În 1987 a primit premiul „Flacăra”, pentru „Sărută pământul acesta” (50.000 de exemplare). Din anul 1972, Ileana Vulpescu a fost membră a Uniunii Scriitorilor din România. Romanele sale au fost Citește restul acestei intrări »


Durerea unui om valoros. Sau gânduri… cărora nici n-ai şti să le dai un nume

24/01/2018
Ileana Vulpescu 1 mai 2916

Ileana Vulpescu (1 mai 2016)

de Eli GÎLCESCU

Viața m-a-nvățat să tac și să înghit, m-a-nvățat să nu-mi propun să depășesc pe nimeni și nici propria umbră, m-a-nvățat să mă uit mereu în jos, la mai mari suferințe decât a mea, m-a-nvățat să îmbătrânesc decent și mai ales să pierd.
(Ileana Vulpescu)

Un model de bucurie și lumină. Un exemplu de încredere, bunătate și înțelepciune. Citește restul acestei intrări »


Dar tainic… ne e dor

17/01/2018

Eli Gilcescu_Eminescu_Toronto_2018

de Eli GÎLCESCU

Eli Gilcescu_Eminescu 2018_TorontoChiar dacă departe, într-o Românie micuță, ca și cum și-ar fi zărit în oglindă bucuria regăsirii, în lumina credinciosul Sărut, când ne-am zâmbit printre plopii fără soț, cu emoție grea, apăsătoare, un strop din ceva prețios, de suflet aproape, „în fiecare zi”, un fel de crez, pentru primăvara care să ne apropie cu farmecul ei, printre liniști, fericiri, un motiv de răsfăț și zâmbet, alături de echipa Observatorului, și să ne inspire. Cred că anumiți oameni se aud chemați, fără a sta pe gânduri, parcă simțind nevoia unui reazem, reaprinzând lumina, iar ca o confirmare și o înălțare a demnității, un adaos la cultură, cuvintele Crinei Bud au atins inimile celor care au citit romanul Arta conversației, și prin donația scriitoarei Ileana Vulpescu, un gest generos, oferit studenților ei de la Glendon College, singurul lectorat în limba română din Canada, o premieră, un act firesc și original (superb demers), un aport considerabil asupra cunoașterii operelor Ileana și Crina Bud_Toronto_Eminescu 2018Romulus Vulpescu, până la urmă un lucru adevărat și atât de frumos, cu totală dăruire, cu prietenie și prețuire pentru românii din Canada, dar mai ales pentru tinerii care au ales limba română ca obiect de studiu. Toate s-au petrecut de Ziua Culturii, într-un spațiu românesc, Consulatul General al României la Toronto. Citește restul acestei intrări »


„Fără doar şi poate”, sau „fără dar şi poate”?

05/03/2015

de Cornel MĂRGINEAN

Par-o-le_foto_Delia FloreaDe când am auzit pentru prima oară această expresie mi-a rămas în minte, mai mult intuitiv, contra-sensul dintre înţelesul cuvântului „doar” şi cel al înţelesului cuvântului „poate”.

Când se apelează la această expresie?… „Fără doar şi poate”. Atunci când se fac asigurări asupra ideii că nu există o altă cale de mers sau nu se găseşte uşor o altă cale, la fel de sigură. Mai mult spus, pe calea pe care se va merge, lucrurile sunt, evident, în ordine.

Pe lângă faptul că am auzit expresia în limbajul curent, am găsit-o folosită şi în literatură sau în lucrări tehnice scrise. „

Cuvântul „doar” are una dintre explicaţii în DEX dată prin expresia „fără doar şi poate” adică „fără nici o urmă de îndoială” sau „neapărat”. Pe de altă parte, explicaţia sensului cuvântului în DEX este bazată pe „cumva, oare, oarecum, poate”, cu sensuri îndepărtate de precizia dată expresiei.

Cuvântul „poate” este sinonim cu „posibil, probabil, pesemne, păsămite”. Citește restul acestei intrări »