Poarta Traian Bilțiu-Dăncuș, prima poartă pe cinci stâlpi din Maramureș

14/01/2022

de dr. Ilie GHERHEȘ
Șef Secție, Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș

În anul 1936 artistul plastic Traian Bilțiu-Dăncuș (1899 – 1975) a realizat, pentru prima dată, o poartă maramureșeană pe cinci stâlpi, prin așezarea, în fața celor trei ai porții tradiționale a încă doi, la o anumită distanță, înspre exterior, adică la drumul țării. Prin această nouă reconfigurare se lărgea haizașul (acoperișul) și se crea astfel o incintă, un spațiu de primire și de primenire spirituală și socială, poate chiar un Purgatoriu – dacă ar fi să rămânem în paradigma sacralității creștine, deși poarta în sine este un altar rustic al spiritului de lemn al Maramureșului.

Amplasată în satul numit Crăcești, atunci, (așezat la cracul văii Mara), la intrarea propriu-zisă în Maramureș, într-un mod simbolic, capodopera de artă populară va avea parte de o poveste pe măsură, fiind salvată dintr-un incendiu pus gospodăriei sculptorului, doar datorită distanței față de casa care a ars. Analizând această construcție, cultă și tradițională în același timp, se observă că ea selectează un număr apreciabil de simboluri care se regăseau mai frecvent pe poarta maramureșeană la acel moment istorico-artistic, sintetizate și prezentate într-o viziune proprie de către artistul care își și asuma, prin semnătură, opera cu caracter de noutate absolută. Între simboluri prevalează: dintele de lup, rozetele solare – ca izvor de lumină, soarele în mișcare, corigăul (linia în zig-zag), ghinul (unghia), pomul vieții – un simbol traco-dacic, funia răsucită, crucea celtică, sămânța vieții ș.a.

La poarta pe cinci stâlpi creată de către Traian Bilțiu-Dăncuș se dublează cununa, dispărând totodată formele sculpturale ale acestora, Citește restul acestei intrări »


Lector universitar dr. Ilie Gherheș, la ceas aniversar

01/01/2022

Ilie Gherheș, născut la 1 ianuarie 1962 în comuna Petrova, este lector univ. dr. la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” Arad, Filiala Baia Mare și cercetător II, șef de secție la Muzeul de Etnografie și Artă Populară Maramureș. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea din București, iar din anul 2002 este doctor în științe istorice – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași. Dr. Ilie Gherheș a stabilit raporturi de coordonare, în decursul carierei sale, cu Comisia de Heraldică, Sigilografie și Genealogie Maramureș (președinte), Societatea de Științe Istorice din România, Filiala Maramureș (președinte), Asociația „Pro Unione” Baia Mare, Maramureș (președinte), Asociația „Clio Centenar” Petrova, Maramureș (președinte), Societatea Culturală Pro Maramureș „Dragoș-Vodă”, Cluj-Napoca (consilier științific), colegiul de redacție al revistei Familia română (membru) etc.

vitrină de carte realizată la Sala de lectură Carte curentă

În anul centenarului Marii Uniri, lector universitar dr. Ilie Gherheș a lansat o carte eveniment, la Editura Gutinul, cu titlul Maramureșenii și Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, în care a dezvăluit detalii neştiute Citește restul acestei intrări »


FUSUL CU ŢURGALĂI AL VĂLENIULUI, SUBIECT DE CARTE!

28/10/2021

de Alexandru RUJA

Asociaţia culturală Tiberiu Utan a strâns rândurile, a activat amiciţii şi prietenii şi a scos o carte dedicată Fusului cu ţurgalăi, în general, ca simbol, dar şi celui imens, de pe Dealul Babelor din Vălenii Maramureşului.

Cartea spune cam tot ce e de spus despre acest simbol al Maramureşului istoric, în ea semnează texte: de la localnici şi primar, la nume consacrate, gen dr. Teodor Ardelean, dr. Ilie Gherheş, dr. Ioan Boroica.

Cartea conţine de la analize pertinente la poezie, de la istoricul Dealului Babelor la cea a invaziei tătărăşti rămasă legendară, Citește restul acestei intrări »


Agenda evenimentelor culturale ale săptămânii 20 – 26 septembrie 2021 – Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare

19/09/2021

de Ştefan SELEK

Luni, 20 septembrie

ora 17.00, Salonul Artelor

Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” în colaborare cu Pensiunea Limpedea Baia Sprie (manager ing. Daniel Pop) organizează vernisajul expoziției de artă plastică „Tabăra de creație Limpedea”ediția a VII-a. Expoziția poate fi vizitată la Salonul Artelor, în perioada 20 septembrie – 1 octombrie 2021.

Expozanți: George Dan (Satu Mare), Vasile Ostahi (Republica Moldova), Nicolae Pop (Apa, jud. Satu Mare), Vasile Jurje (Cicârlău), Gheorghe Petrea (Republica Moldova), Vasile Dragoș (Satu Mare), Ofelia Balint (Baia Sprie), Bertalan Kovacs.

Moderator: dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”.  Citește restul acestei intrări »


Maramureș – promotor al culturii și identității românești în lume

06/09/2021

Vineri, 3 septembrie, la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare a avut loc deschiderea Simpozionului internațional „Maramureș – promotor al culturii și identității românești în lume”.

Evenimentul s-a desfășurat pe parcursul a trei zile, a fost organizat într-un an special, declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca fiind „Anul Omagial al pastorației românilor din afara României”, și a adus Maramureșului ocazia de a fi „promotor al culturii și identității românești în lume”.

În cadrul acestui proiect a fost realizat volumul „Maramureș – promotor al culturii și identității românești în lume”, Citește restul acestei intrări »


Lansare de carte „În dogoarea lutului ars: meșterul olar Istvánfi Géza din Vama

02/07/2021

Joi 1 iulie 2021, a avut loc lansarea cărții: „În dogoarea lutului ars: meșterul olar Istvánfi Géza din Vama’’, de Maria Carmen Sas.

Evenimentul s-a desfășurat la Muzeul în Aer Liber al Țării Oașului din Negrești Oaș. Despre carte au vorbit: Aurelia Fedorca – primarul orașului Negrești Oaș; Anca Rusu – managerul Muzeului Țării Oașului; Robert Laszlo – managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare; Felician Pop – președintele Asociației Scriitorilor de Nord-Vest; Remus Vârnav; dr. Ilie Gherheș – Muzeul Etnografic al Maramureșului; Adrian Lupescu i-a dedicat lui Istvánfi Géza melodia „Ulciorul”, Citește restul acestei intrări »


Agenda evenimentelor culturale ale săptămânii 16-21 aprilie 2018 – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

13/04/2018

Oaspetele bibliotecii:
lect. univ. dr. ILIE GHERHEŞ,
cercetător ştiinţific la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Maramureş

de Ştefan SELEK

Luni, 16 aprilie
ora 18, Salonul artelor

afis_expozitie_Ioan Anton Varna_Limbajul sentimentelor

Va avea loc vernisajul expoziţiei personale de pictură a artistului plastic băimărean Ioan Anton Varna cu titlul „Limbajul sentimentelor”.
Prezintă: dr. Kovács Bertalan.
Evenimentul este organizat de Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, iar expoziţia este deschisă pentru public în perioada 16-28 aprilie 2018. Citește restul acestei intrări »


Agenda evenimentelor culturale din săptămâna 17-21 iulie 2017 la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

14/07/2017

de Ştefan SELEK

Ion Papuc

Oaspetele săptămânii: scriitorul şi eseistul ION PAPUC

Marţi, 18 iulie
ora 13, sala de conferinţe

simpozion_Pro Unione

Fundaţia Culturală „Pro Unione” în colaborare cu Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” organizează simpozionul cu tema „Promovarea valorilor maramureşene prin revista Pro Unione”. Citește restul acestei intrări »


Agenda evenimentelor culturale din săptămâna 22-27 mai 2017 la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

19/05/2017

de Ştefan SELEK

Luni, 22 mai
ora 15, sala de conferinţe

nord_literar

În cadrul ediţiei a III-a a „Zilelor Maramureşului”, cu patronajul Consiliului Judeţean Maramureş, revista „Nord literar” organizează simpozionul „Ţara Lăpuşului: cultură, literatură, personalităţi”.
Din program:
„Cercetări etnografice în Țara Lăpușului. Stadiul actual şi perspective de valorificare” – prof. univ. dr. Ioan Cuceu, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca; Citește restul acestei intrări »


Memoriu. Centenar: 1 Decembrie 1918 – 1 Decembrie 2018

01/12/2016

simboluri_Romania

de dr. Ilie GHERHEȘ

Se știe că istoria unui popor este istoria ultimei ediții de manual. Nouă, generației de azi, generația aniversării Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, ne revine nobila misiune de a ne exprima prinosul de recunoștință și de admirație față de momentul istoric nesimilar cu altele din evoluția noastră.

În cazul Maramureșului, modalitățile de exprimare a gratitudinii față de corifeii Marii Uniri ar putea fi următoarele: Citește restul acestei intrări »