Schiţă de portret în acvaforte

14/06/2021

de acad. Ioan-Aurel POP
Preşedintele Academiei Române

Imaginea pe care o am în minte despre profesorul Teodor Ardelean este aceea de om-fluviu, întruchipat de un şuvoi benefic, capabil să purifice tot răul şi să aducă mereu binele, adevărul şi dreptatea. De-a lungul vieţii, nu a stat o clipă locului, să-şi vadă de lecturile şi de scrierile sale, să-şi îndeplinească datoria impusă de soartă şi să aştepte liniştit trecerea anilor.

L-am surprins mereu în acţiune, pasionat de cărţi şi de bibliotecă, mai ales de biblioteca judeţeană pe care o conduce. Aici, a reuşit să constituie o zestre de carte unică între bibliotecile de profil, să facă din aşezământ un for cultural de prim-plan, să organizeze activităţi demne de centrele culturale şi universitare de cel mai înalt rang. L-am remarcat ca filosof, ca istoric, ca filolog, ca om de cultură şi ca intelectual, în general, iubind creaţia spirituală clasică, promovând şi produsele minţii şi inimii tinerilor, publicând periodice, organizând sesiuni ştiinţifice, simpozioane, colocvii, colecte pentru Basarabia, nordul Maramureşului şi nordul Bucovinei, pentru românii din diaspora. Citește restul acestei intrări »


„Sfintele Paști înseamnă multă lumină, cea mai puternică lumină pe care o putem trăi noi, muritorii”

02/05/2021

de acad. Ioan-Aurel POP

„La Paști”

Titlul de mai sus este preluat dintr-o poezie de George Coșbuc. Scrisă cu circa 125 de ani în urmă, unora li se va părea ciudată chiar și prin titlu, ca să nu mai vorbesc de numele volumului, apărut în 1896, din care compoziția face parte: „Fire de tort”. Mai întâi, odată cu pierderea simțului limbii române, unii se întreabă dacă nu ar fi fost corect „De Paște” în loc de „La Paști”. Ar fi fost corect poate, numai că în graiul ardelenesc sărbătoarea Învierii Domnului se cheamă „Paști” și nu „Paște”. Azi ni se spune că sunt corecte ambele forme, iar în limbile romanice avem corespondente pentru amândouă. În franceză se zice Pacques (la plural, adică „Paști”), iar în italiană se zice Pasqua (la singular, adică „Paște”). În românește, totuși, Citește restul acestei intrări »


VATRA VECHE 

10/03/2021

Semnalăm apariția numărului 3 (147) martie 2021 al prestigioasei reviste Vatra veche, editată sub egida Uniunii Scriitorilor din România.

Redactor șef: Nicolae Băciuț

Acest număr al revistei conține 88 de pagini și se remarcă printr-o largă tematică, abordată în articole de diverse facturi, tratând importante materiale de interes pentru cititori, articole între care se interpune un număr important de creații literare în versuri.

În acest număr semnează un grupaj de 5 poezii poetul maramureșean Vasile Dan Marchiș alături de numeroși scriitori foarte valoroși cum ar fi: Nicolae Băciuț, Ioan Aurel Pop, Citește restul acestei intrări »


Crăciunul copilăriei: „Era alinarea noastră”

27/12/2020

de prof. dr. Ioan-Aurel POP, președintele Academiei Române

„Spre deosebire de primii ani după căderea regimului lui Ceaușescu, atunci când lumea noastră era așa de entuziastă la gândul că se poate întoarce pe deplin și pe față la Dumnezeu, fără opreliști și amenințări, azi sărbătoarea Crăciunului s-a laicizat, din păcate, pentru mulți români. Nu-i vorbă, nici molima aceasta care pare că ne copleșește nu este un sfetnic bun pentru îndeplinirea celor sfinte la marile sau micile praznice bisericești. Faptul se petrece deopotrivă din cauza fricii și lașității semenilor și a măsurilor restrictive, unele deplin justificate, altele mai puțin. Ca istoric, știu că boala nu ne va îngenunchea pe toți, dar ca om simt că atmosfera este tot mai apăsătoare.

Și totuși, nu ne este dat să ne plecăm în fața acestui mare necaz. Cât trăim, suntem meniți să fim ființe luptătoare, iar ca dascăli și educatori avem ca „datorie a vieții noastre” (Vasile Pârvan) obligația să inoculăm în suflete valori, virtuți și încredere, aureolate de speranță. Iar sărbătoarea Crăciunului este una a bucuriei și a generozității.

Îmi aduc aminte ce însemna Crăciunul în vremea copilăriei mele din anii regimului comunist. Nu am cunoscut atunci, între prieteni și apropiaţi, vreo familie care să nu fi ținut Crăciunul după rânduială, în zilele menite. Bunica mă pregătea cătinel, zi de zi, pentru apropierea sărbătorilor, care începeau cu Sfântul Nicolae.

Moș Nicolae venea și el cu daruri, Citește restul acestei intrări »


La mulţi ani, români! La mulţi ani, România!

01/12/2020

Ziua de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, este înscrisă în Cartea de Aur a istoriei țării noastre, drept una dintre cele mai importante pagini ale trecutului glorios al neamului românesc, când românii au trăit emoţia reîntregirii Transilvaniei cu România.

Este ziua în care, cu toții, oriunde ne-am afla, rememorăm, mai mult decât oricând, valorile şi idealurile ce au făcut posibilă Marea Unire de la 1918 şi care stau și vor rămâne mărturie generaţiilor viitoare, fiind un reper fundamental pentru noi, ca naţiune.

Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare prezintă cu această ocazie cartea tezaur „Construind Unirea cea Mare”, vol. I-VIII, Editura Școala Ardeleană, publicată sub egida Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca în 2018.

Coordonatori: Ioan-Aurel Pop, Ioan Bolovan, Ioana – Mihaela Bonda, Ana Victoria Sima, Teodor Laurențiu Popescu.

Citește restul acestei intrări »


A cincizecea apariție a revistei de cultură urbană „ORAȘUL”

23/11/2020

Semnalăm apariția numărului 50 al revistei de cultură urbană „Orașul”, fondată la Cluj-Napoca în 2006 – director arhitect Ionel Vitoc. Revista este editată de Fundația Culturală „CARPATICA” cu egidele: Uniunii Scriitorilor din România, Uniunii Universităților Clujene, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, Brutăria Baia Sprie, Familia Carmen și Ovidiu Turcu.

Oameni deosebiți, al căror sprijin s-a resimțit în editarea revistei au fost și: Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare, Dafin Mureșeanu, membru corespondent al Academiei Române și președinte al EVER Neuro Pharma, Compania de Apă Someș și Compania de transport local Cluj-Napoca.

Revista de cultură urbană „Orașul” a fost creată de un colectiv de oameni valoroși, care, total dezinteresat, au contribuit prin scrisul lor ca fiecare număr să fie mai bun decât precedentul, iar acesta să-i reprezinte în fața celei mai exigente comisii de evaluare, Citește restul acestei intrări »


Un elogiu adus cărţii…

19/11/2020

de prof. dr. Ioan-Aurel POP, președintele Academiei Române

Cartea este un obiect de mare fineţe, care cuprinde în paginile sale întregi universuri, aşa cum se învârte și în propriul său univers. Din copilărie, am rămas impresionat de versul arghezian („Carte frumoasă, cinste cui te-a scris,/ Încet gândită, gingaş cumpănită…”), iar apoi am căutat cu fervoare să pătrund cât mai adânc în universul cărţilor („Universul cărţilor” este titlul unei fascinante cărţi de istoria cărţii, scrise de Albert Flocon).

An de an, promoţiile mele de studenţi rămân mirate când le spun că proverbul „Ai carte, ai parte!” nu a avut iniţial legătură cu şcoala şi nici cu alcătuirea în formă de carte, despre care vorbeam mai sus. Respectiva vorbă de înţelepciune se referea la un aspect foarte prozaic, legat de viaţa cotidiană şi de dreptul la proprietate: numai acela care avea chartă (adică un document scris pe pergament sau hârtie) de la rege avea parte de pământ, adică putea stăpâni partea lui cu drepturi depline. Oamenii medievali – foarte inventivi şi spirituali, de altminteri – nu aveau cultul educaţiei prin şcoală Citește restul acestei intrări »


Jertfele românilor de-a lungul veacurilor, pentru păstrarea limbii române și apărarea pământului strămoșesc

09/10/2020

de Angela FAINA

„O limbă este un document autentic ce nu poate fi falsificat dacă este corect descifrat. Am putea spune că este codul genetic al unei culturi” /ioncoja.ro -2/ Lupul Dacic – 2019

Limba Română este patria mea” – Nichita Stănescu

Începând cu anul 2013, se sărbătorește la 31 august al fiecărui an, Ziua Limbii Române. Limba română este predestinată neamului nostru; este limba prin care ne bucurăm, o chemăm pe mama, îl implorăm pe tatăl nostru pământesc și cel Ceresc, limba în care ne creștem copiii, încurajându-i și dându-le speranțe… Ea este cea care posedă cuvinte unicat ca „dor” și „doină” și care au intrat în patrimoniul UNESCO. Tot ea, este mângâiată și pusă în lumină de marii noștri poeți, Eminescu, Coșbuc, Blaga, Arghezi și mulți alții, care prin creațiile lor unice ne-au făcut cunoscută frumusețea limbii pe toate meridianele Pământului.

Limba noastră, cu parfum de nu-mă-uita, sau cu miros de livezi înflorite, cu iz de miere și duioșie de lăcrămioare este spiritul românilor, este chintesența noastră națională.

De-a lungul veacurilor, limba noastră nu ne-a părăsit; a fost mereu alături de noi, Citește restul acestei intrări »


31 august – Ziua Limbii Române

31/08/2020

Româna – în primele 20 de limbi vorbite, printre cele 6.000-7.000 de pe planetă”, a declarat președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop.

Prin Legea 53/2013 se instituie ziua de 31 august ca Ziua Limbii Române.

Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată în 2011, când 166 de parlamentari din toate grupurile politice au depus la Senat un proiect de lege în care solicită proclamarea zilei de 31 august drept Ziua Limbii Române. Citește restul acestei intrări »


Gânduri la vreme de restriște

28/03/2020

de Ioan-Aurel POP, președintele Academiei Române

A venit nenorocirea aceasta peste noi și nu știm ce să facem. Unii ne lamentăm și ne gândim la sfârșitul lumii și la prezicerile lui Nostradamus. Alții ne dăm viteji în vorbe și declarăm ritos că nu ne temem de nimic, dar în adâncul nostru numai noi știm ce este. Cei mai mulți tăcem, privim în jur și nu ne vine să credem. Știu că nu există cineva cu vreo soluție miraculoasă pentru a ne face optimiști în aceste zile. Ne gândim la ce este mai rău, ne uităm la cei care sunt (deocamdată!) mai loviți decât noi, ne cufundăm în gânduri sumbre.

Evident, avem și câteva remedii, unele doar paliative. Râdem la primirea unor glume și filmulețe pe mail sau pe WhatsApp și mai ieșim din încordare. Râdem, dar nu e întotdeauna râsul nostru. Totuși, râsul ține de esența umană, este tipic omenesc Citește restul acestei intrări »