Revista „Izvoare codrene” nr. 13-14/2016

COMUNICAT DE PRESĂ
transmis de pr. Radu Botiş

În această săptămână, a ieşit de sub tipar numărul dublu 13-14 al revistei „Izvoare codrene”, publicaţie de cultură, literatură, artă, etnologie, religie, istorie şi cu substrat tradiţional, prima şi singura publicaţie de acest fel din zona Codrului. În spaţiul celor 116 pagini ale recentei publicaţii, semnează texte: Milian Oros, Lucian Perţa, Ioan Dragoş, Radu Botiş, Dragomir Ignat, Ioan Călăuz, Gelu Dragoş, Emil Domuţa, Aurelia Oancă Viorel Pop, Luisa Neruţ, Mihai Ghiţ, Vasile Dan Marchiş, Vasile Bele, Traian Rus, Toma G. Rocneanu, Ioan Meteş Morar-Chelinţanu, Dorina Mariana Mereucz, I. M. Lazăr.

Popas publicistic

de Antoaneta TURDA

Sfârșitul anului 2015 mi-a adus în atenție două publicații demne de luat în seamă. Este vorba despre revista „Izvoare codrene” nr.11-12/2015 și volumul VI-VII din antologia Clubul epigramistic „Spinul” din Baia Mare, ambele fiindu-mi dăruite la ultima ședință a cenaclului Asociației Scriitorilor Baia Mare din 12 decembrie.

Prima dintre ele mi-a fost oferită de dl. Gelu Dragoș, membru al cenaclului băimărean, în paginile sale reunindu-se și alți colegi: fondatorul și directorul general Vasile Dan Marchiș, Ion Bogdan, Ioan Călăuz, Ioan Dragoș, Ștefan Jurcă, Ioan Meteș Morar-Chelințanu, Ioan Romeo Roșiianu, precum și alte nume de marcă ale intelectualității acestui colț de țară: Ioan Ardusădan, Emil Domuța, Nicolae Iuga, Mircea Paușeniuc, Roxana Lavinia Pop, Ioan Vasiu. Așa cum bine remarcă Ioan Dragoș în editorial, revista se citește cu plăcere, în primul rând pentru varietatea subiectelor și în al doilea rând pentru acribia științifică și literară dovedide în elaborarea textelor. Găsim în cele 71 de pagini informații interesante despre Garda națională din Ardeal, formată la Băsești, despre Casa memorială George Pop de Băsești și Mănăstirea Greco-Catolică „Adormirea Maicii Domnului” din localitatea mai sus amintită, precum și două prezentări amănunțite: cea a Bisericii Greco-Catolice cu hramul „Sfântul Gheorghe” din Cehu Silvaniei și a Bisericii de lemn din Buzești. La fel de interesante sunt paginile despre Toamna someșeană (având ca centru localitatea Ulmeni), despre cartea Târgul fetelor semnată de Emil Domuța și recenzia semnată de Gelu Dragoș la volumul lui Vasile Dan Marchiș Zodii de rezervă. Emoționante sunt evocările despre regretatul Mihai Olos, dar și eseurile propuse spre meditație de Ioan Romeo Roșiianu, Nicolae Iuga și Ioan Meteș Morar-Chelințanu. Nu lipsite de interes sunt relatările despre Cenaclul „Petre Dulfu” din Satulung, despre călușarii din Băsești, dar și evocarea profesorului Traian Rus și prezentarea lui Mircea Paușeniuc, cel care, în 1987, a înființat Biblioteca comunală din Fărcașa.

Poeta Elena Cărăuşan a închis stagiunea din 2015 a Cenaclului Scriitorilor Maramureș

de Gelu DRAGOŞ

Sâmbătă, 12 decembrie a.c., la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, în sala „Ion Burnar”, mult peste 20 de membri ai cenaclului s-au reunit, pe o ploaie torenţială, ca să se întâlnească cu poezia de calitate.

Elena Cărăuşan

După ce doamna Florica Bud, preşedintele cenaclului, anunţă că este ultima întâlnire din acest an şi că avem parte de un poet sensibil şi valoros în persoana doamnei Elena Cărăuşan iar reîntâlnirea membrilor cenaclului va fi pe 16 ianuarie 2016, când va citi prozatorul Valeriu Sabău (pe 15 ianuarie, de Ziua Poetului Naţional, se vor depune coroane de flori la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, ca în fiecare an), Domnia Sa roagă asistenţa să se ţină un moment de reculegere în memoria criticului literar Augustin Cozmuţa şi a soţiei poetului Ion Şiugariu, doamna Lucia Soreanu Şiugariu, amândoi, trecuţi la cele veşnice de puţin timp.

Pe fond muzical adecvat, citeşte poeta Elena Cărăuşan. Dintre titluri, amintim: „Sânge în nisip”, „Timpul meu”, „Sângele meu”, „Clipa mea”, „Trup pierdut”, „Tricolorul 2014”, „Nodul dacic”, „Dragostea pietrelor”, „Am înţeles”, „Voi fi doar gânduri”, „O altă dimensiune”, „Şi cuvintele au viaţă”, „Poartă închisă”.

Evenimentul cultural al Ţării Codrului se va desfăşura de 1 Decembrie la Băseşti

de Gelu DRAGOŞ

Fiecare generaţie îşi trăieşte timpul ei de 1 Decembrie şi îşi are proiectele ei, însă întotdeauna proiectele fiecărei generaţii, indiferent de timpul ei istoric, depind foarte mult de cadrul social, de oportunităţile care îi sunt oferite sau nu, de lumina pe care o primește de la faptele înaintaşilor, de la dascălii şi formatorii de opinie.

Cu bucurie semnalăm faptul că manifestările culturale ocazionate de sărbătorirea Zilei Naţionale a României, care se vor desfăşura la Băseşti, la Casa memorială George Pop de Băseşti, la şcoală şi la Centrul cultural din localitate, vor beneficia de numărul dublu 11-12/2015 al revistei de cultură, literatură, artă, etnologie, istorie şi cu substrat tradiţional „IZVOARE CODRENE” (fondator şi director general Vasile Dan Marchiş), număr dedicat în proporţie covârşitoare titanului Marii Unirii de la 1918, George Pop de Băseşti, proiect literar susţinut financiar de către Primăria şi Consiliul local Băseşti (primar Ioan Călăuz).

SĂRBĂTOAREA UILECANILOR

de prof. Traian RUS

Unele comunităţi din Ţara Codrului primesc răsplata pentru felul în care şi-au crescut copiii. Între acestea, Someş Uileacul tinde deja să devină model. Fii de vază ai acestui sat au devenit liantul care adună comunitatea şi îi redau demnitatea, istoria, cultura. Constituiţi într-o activă şi prolifică asociaţie culturală, care poartă un nume ce va deveni, în mod cert, un brand, „Bodava”, d-nii Traian Oros, col (r) ing. Milian Oros şi Toma Mărcuş, au pus, în zilele de sâmbătă 31 august şi duminică 1 septembrie, de sărbătoare, adunând, în jurul lor, întregul sat. A fost un şir de manifestări de înaltă ţinută, încărcate de emoţii şi adânci valenţe patriotice.

Sâmbătă, la ora 10, clopotele bisericii i-au adunat pe „fiii satului” şi pe invitaţii lor în jurul monumentului eroilor, aflat în centrul localităţii, pentru a marca în mod simbolic cei 630 de ani de la prima atestare documentară a satului (1383). Au fost plantaţi în jurul frumosului edificiu şapte tei, semnificând cele şapte veacuri de istorie parcurse de această comunitate. După rugăciunea rostită de preotul paroh Marcel Marcus, merituosul ctitor al monumentului, s-au înarmat cu toţii cu lopeţi, cazmale şi ţăruşi şi, îndeplinind parcă un ritual, au mai înscris o pagină în cronica bogată a acestei frumoase aşezări din Ţara Codrului.