Îi spunem „La mulți ani!”, scriitorului maramureșean IOAN GROȘAN

Ioan Groșan

Prozator, dramaturg și publicist, Ioan Groșan s-a născut pe 3 octombrie 1954, în comuna Satulung, din județul Maramureș.

A absolvit în 1973 Liceul „Gheorghe Șincai” din Baia Mare, iar în 1978 Facultatea de Filologie din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

În timpul studiilor universitare este redactor la revista Echinox, în care debutează în 1974 cu publicistică.

Se afirmă mai ales prin piesa de teatru Școala luetică, prin interviuri și cronici cinematografice.

Colaborează, de asemenea, și cu alte reviste literare, precum Steaua, Tribuna, Viața studențească, Viața Românească, România literară.

Ioan Groșan a fost membru al Cenaclului de proză Junimea, iar împreună cu Lucian Perța, Gheorghe Țara, Radu Ioan Groșan Țeposu, Diana Cosma și alții, a fondat gruparea „Ars Amatoria”.

„La qualité maîtresse a personalității Floricăi Bud este tenacitatea”

de Ioan GROŞAN

Florica Bud

Din câte mi-am putut da seama până acum, la qualité maîtresse a personalităţii Floricăi Bud este tenacitatea. Tenacitate în toate: în existenţa de zi cu zi, în construirea operei literare, în multiplele-i activităţi culturale, ba chiar aş îndrăzni să spun – şi să mă ierte amicul Nicolae Bud, soţul ei, pentru această nevinovată intuitive! – tenacitate în propria-i senzualitate. Cu migală şi răbdare, Florica Bud şi-a făurit universul ei inconfundabil, din poezie şi proză, din visuri şi dezamăgiri, din reuşite şi ostracizări.

Cine, de pildă, în ziua de azi, ar fi abordat cu atâta abnegaţie şi curaj această Cenuşăreasă a literaturii române, care e poezia şi epica pentru copii? Cine şi-ar mai fi asumat, în condiţiile vitrege (inclusiv financiare!) actuale, rolul ingrat de ferment al vieţii culturale băimărene şi nu numai? E meritul Floricăi Bud că a ştiut să-mpace fără rateuri şi capra obştescului şi varza vieţii intime, creative. 

Întoarcerea la obârşii

de Gelu Dragoş, U.Z.P.R.

Ioan Groșan

Despre scriitorul Ioan Groşan s-a scris atâta de mult! Este una dintre marile personalităţi contemporane ale arealului în care trăiesc şi eu. Am auzit prima dată de Domnia sa şi de celebra lui carte de povestiri „Caravana cinematografică” în timpul liceului, când urma să se căsătorească, iar fratele meu, poetul Ioan Dragoş, membru al Uniunii Scriitorilor din România mi-a arătat invitaţia la nuntă, care era deosebită de ceea ce văzusem până atunci, vag îmi amintesc o invitaţie dublă, iar în mijloc erau mirii într-o caleaşcă. I-am urmărit apoi activitatea jurnalistică la „Academia Caţavencu”, unde umorul fin, ca şi în prozele lui, te făceau să-i urmăreşti editorialele şi articolele unde scriau mari pamfletari gen Mircea Dinescu, Ioan T. Morar, Patrick André de Hillerin ori Doru Buşcu.

Timpul a trecut, iar dorinţa mea de-al cunoaşte, în carne şi oase, s-a împlinit prin grija sculptorului Ioan Marchiş, care îl invită pe maestrul Ioan Groşan, alături de alţi doi titani, poetul Ion Mureşan şi parodistul Lucian Perţa,

Romancierul Victor TECAR, a trecut în eternitate!

Victor Tecar
22 august 1941 – 27 aprilie 2021

Cu tristeţe şi adâncă durere anunţăm trecerea la cele veşnice, în 27 aprilie, a scriitorului Victor TECAR din Dealul Corbului, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Rugăm pe Părintele Ceresc să-l aşeze alături de cei buni şi drepţi, aşa cum a fost Domnia sa în viaţa aceasta, în cei aproape 80 de ani de viaţă literară intensă. Sincere condoleanţe familiei îndoliate.

Membrii Cenaclului Scriitorilor Maramureş, preşedinte Florica BUD

DATE BIOGRAFICE 

VICTOR TECAR: n. 22 august 1941, Sălniţa, com Vima Mică, Maramureş. Prozator. Şcoala Tehnică ATM – București (1984).

Volume: Trilogia Lupii Chioarului, 2015,- roman (1.Visul ca pedeapsă, 2003; 2.Visul ca iertare, 2008; 3.Visul ca ispită, 2013)

Prezent în: O antologie a prozatorilor maramureşeni 2014; colaborări la Cenaclul de la Păltiniş, Nord Literar, Tribuna, Familia, Citadela, Arheus, Marmația Literară, Vatra Chioreană, Memoria Ethnologica Baia Mare.

***

„De la primele rânduri ale Visului ca ispită cititorul profesionist îşi dă seama că autorul se înscrie cu fermitate în linia marilor prozatori realişti ardeleni, de la Slavici, Pavel Dan, Liviu Rebreanu, trecând prin Titus Popovici, Augustin Buzura,

In Memoriam Radu G. Țeposu

Joi, 5 noiembrie 2020, ora 20.00, are loc evocarea criticului literar Radu G. Țeposu. Sunt invitați Alexandru Cistelecan, Ioan T. Morar, Mircea Mihăieș, Octavian Soviany, Ioan Buduca, Ioan Groșan, Christian Crăciun, Lucian Perța, Tudorel Urian, Marius Oprea, Cosmin Perța.

Pe 19 aprilie 1954, în localitatea Șirnea, județul Brașov, se naște Radu G. Țeposu. După ce, în perioada 1969-1973, frecventează Liceul Andrei Șaguna din Brașov, în anul 1974 intră la secția de română-spaniolă a Facultății de Filologie din Cluj-Napoca. A fost secretar general de redacție al revistei Echinox, redactor la revistele Flacăra, Viața studențească, Amfiteatru, director al revistei Cuvântul și al Grupului de presă Cuvântul, membru fondator al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România și membru al Uniunii Scriitorilor.

Din ale cronicilor taine

de Antoaneta TURDA

Sfârșitul anului trecut și începutul lui 2016 au adus în fața cititorilor două antologii importante pentru cei ce studiază fenomenul literar maramure-
șean. Este vorba despre Liga Scriitorilor Români – Filiala Maramu-
reș, apărută la Editura Master Libris din Cluj-Napoca, și Cenaclul de la Satulung, apărută la Editura Grinta din același oraș.

Primul volum mai sus amintit, semant de Toma G. Rocneanu, conține relatări de la ședințele Ligii, precum și câteva portrete reușite ale membrilor săi. Mă gândesc, în primul rând, la Al. Florin Țene – președintele Ligii, Mihai Ganea, Virginia Paraschiv, Vasile Morar, cunoscutul ziarist de la „Graiul Maramureșului” Ioan P. Pop și nu mai puțin cunoscutul său confrate Dragomir Ignat, a cărui semnătură am găsit-o ani de zile în „Glasul Maramureșului”, Dumitru Fânățean, Ioan Hada, Carmena Băințan, Claudia Tomescu, Milian Oros, Vasile Tivadar, George Petrovai și multe alte nume sonore ale nordului cultural românesc.

Lansare de carte inedită la Târgul Internaţional Gaudeamus. Viaţa de „suedeză” a Cameliei Iuliana Radu, povestită în versuri, în cartea „Norr”

COMUNICAT DE PRESĂ – Plus Communication

Vineri, 20 noiembrie 2015, începând cu ora 14, una dintre cele mai în vogă poete la ora actuală, Camelia Iuliana Radu, lansează volumul de versuri contemporane „Norr”, la Târgul Internaţional de carte Gaudeamus, care va avea loc în Pavilionul Central Romexpo din Bucureşti. Despre cartea apărută la Editura „TracusArte”, „Norr”, prozatorul şi criticul literar Ioan Groşan spune în Prefaţă: „Cu acest volum, Camelia Iuliana Radu se aşază acolo unde îi era locul: pe primul raft al poeziei contemporane româneşti”.

Volumul a luat naştere în urma întâlnirii autoarei cu spaţiul cultural scandinav, a aventurii spirituale şi culturale pe care poeta a avut-o în Stockholm şi a fost pregătit timp de doi ani, până să ia drumul tiparului. În cele trei capitole ale cărţii „Norr”, Camelia Iuliana Radu redă emoţiile pe care le simte un român departe de casă şi cum, uşor-uşor, spiritul îngheţat al Nordului îşi face loc în inima ardentă a unei sudiste pur-sânge.

CÂTĂ POEZIE A CURS PE SĂSAR…

de Mircea Crişan

Interviu cu poetul Nicolae Scheianu

Nicolae Scheianu este autorul primei antologii a poeziei maramureşene. Într-un interviu acordat GAZETEI, Scheianu vorbeşte despre „poezia care a curs pe Săsar”, despre rosturile ei şi despre cei care şlefuiesc versul.