Cronica şedinţei Cenaclului Scriitorilor Maramureș, din 14 octombrie 2017

15/10/2017

cenaclu MM_14 oct. 2017

de Gelu DRAGOŞ

Sâmbătă, 14 octombrie, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, în sala „Ion Burnar”, de la ora 11, a avut loc deschiderea noii stagiuni a Cenaclului Scriitorilor din Maramureş. Vremea bună şi faptul că a citit cunoscuta poetă, prozatoare şi traducătoare Betty Kirchmajer-Donca, membră a Uniunii Scriitorilor din România, a făcut ca peste douăzeci de scriitori şi iubitori ai literaturii să fie prezenţi la şedinţă. Citește restul acestei intrări »


Frontul de Răsărit, nemţii şi ciocolata

21/02/2017

de Gelu DRAGOŞ

DSCN1786

stejar pedunculat din pădurea Bavna

Mi-a povestit, la 88 de ani, tata o întâmplare pe care a trăit-o live în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. După ce ruşii au primit un sprijin material important de la Statele Unite şi de la Regatul Unit, iar românii au întors armele împotriva nemţilor, germanii din România au fost nevoiţi să-şi schimbe strategia. Sodaţii. În zonele Codru și Chioar, după spusele lui Ioan Meteş Morar-Chelinţanu, autor al unei extraordinare monografii despre Chelinţa, trupele germane care înaintau spre inima Ardealului au primit un mesaj prin care erau îndemnate să se retragă în pădurea Bavna, acoperită de stejari seculari de o parte şi de alta a liniei ferate.

Vestea că sunt nemţi în pădurea Lucăceştiului a fost primită cu mare îngrijorare de localnici, bătrânii ştiind ce înseamnă războiul şi cum face victime, absolut imposibil de descris. Citește restul acestei intrări »


Revista „Izvoare codrene” nr. 13-14/2016

20/05/2016

Izvoare codrene_13-14_2016COMUNICAT DE PRESĂ
transmis de pr. Radu Botiş

În această săptămână, a ieşit de sub tipar numărul dublu 13-14 al revistei „Izvoare codrene”, publicaţie de cultură, literatură, artă, etnologie, religie, istorie şi cu substrat tradiţional, prima şi singura publicaţie de acest fel din zona Codrului. În spaţiul celor 116 pagini ale recentei publicaţii, semnează texte: Milian Oros, Lucian Perţa, Ioan Dragoş, Radu Botiş, Dragomir Ignat, Ioan Călăuz, Gelu Dragoş, Emil Domuţa, Aurelia Oancă Viorel Pop, Luisa Neruţ, Mihai Ghiţ, Vasile Dan Marchiş, Vasile Bele, Traian Rus, Toma G. Rocneanu, Ioan Meteş Morar-Chelinţanu, Dorina Mariana Mereucz, I. M. Lazăr. Citește restul acestei intrări »


Maramureș. Aprilie. Ad notam

06/04/2016

Zodia Berbecului (2)

de Angela-Monica JUCAN

Născuți în primele două decade ale lunii aprilie:

Viorel Muresan1 aprilie 1953, la Vicea (comuna, pe atunci, Ulmeni, astăzi oraș) – Viorel Mureșan, poet, critic literar, publicist, profesor licențiat (1979) al Facultății de Filologie din Cluj-Napoca, secția română-rusă, beneficiar în 1994 al unei burse de creație Soros, laureat al mai multor concursuri literare. A debutat publicistic în anii liceului, la ziarul „Năzuința” din Zalău. În vremea studenției, a fost redactor la revista studențească clujeană „Echinox”. Debutul editorial s-a produs în 1982, cu placheta de versuri Scrisori din muzeul pendulelor, scoasă la Editura Albatros. După o pauză de 13 ani, îi apare al doilea volum, apoi, la intervale mai mici, altele. În anul 2013, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare i-a dedicat un volum documentar biobibliografic, la împlinirea vârstei de 60 de ani.

Aurel Ion Brumaru2 aprilie 1943, la Strâmtura, pe Iza, în Maramureșul istoric – Aurel Ion Brumaru, licențiat al Facultății de Filosofie, secția psihologie a Universității din București. A frecventat și cursurile Facultății de Istorie-Filosofie, secția defectologie, de la Universitatea „Babeș-Bolyai”. Este scriitor, critic literar, eseist, publicist, traducător; stabilit la Brașov; membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Brașov; redactor la revistele „Astra” și „Vatra veche”, colaborator la numeroase reviste literare. Debut publicistic în 1965, în „Gazeta literară”, și editorial în 1975 la Editura Eminescu, cu volumul Literatură și cunoaștere, scris în colaborare cu Mihai Nadin. Citește restul acestei intrări »


Din ale cronicilor taine

09/03/2016

de Antoaneta TURDA

Liga ScriitorilorSfârșitul anului trecut și începutul lui 2016 au adus în fața cititorilor două antologii importante pentru cei ce studiază fenomenul literar maramure-
șean. Este vorba despre Liga Scriitorilor Români – Filiala Maramu-
reș
, apărută la Editura Master Libris din Cluj-Napoca, și Cenaclul de la Satulung, apărută la Editura Grinta din același oraș.

Primul volum mai sus amintit, semant de Toma G. Rocneanu, conține relatări de la ședințele Ligii, precum și câteva portrete reușite ale membrilor săi. Mă gândesc, în primul rând, la Al. Florin Țene – președintele Ligii, Mihai Ganea, Virginia Paraschiv, Vasile Morar, cunoscutul ziarist de la „Graiul Maramureșului” Ioan P. Pop și nu mai puțin cunoscutul său confrate Dragomir Ignat, a cărui semnătură am găsit-o ani de zile în „Glasul Maramureșului”, Dumitru Fânățean, Ioan Hada, Carmena Băințan, Claudia Tomescu, Milian Oros, Vasile Tivadar, George Petrovai și multe alte nume sonore ale nordului cultural românesc. Citește restul acestei intrări »


Pumnalu lui Oros fieraru

11/02/2016

de Ioan METEȘ MORAR-CHELINȚANU

(Nota redacţiei: Dintr-o eroare, în revista „Vatra chioreană”, textul a apărut sub semnătura Valeriu Sabău.)
Ioan Metes Morar-Chelintanu_b

Ioan Meteș Morar-Chelințanu

Miercurea era zi de mărturie în Şlumedy. În fogădău la Jiga, lume multă. Clienţi de toate felurile, stăteau ciorchine la mese. La o masă erau ţiganii cetărnari, încercau să-l convingă pe un client că preţul nu se va schimba la sfârşitul lucrării, doar cârligele se plătesc separat. La altă masă, tuşerii de cai băteau palma pentru aldămaş de răsuna mai tare ca la jocul de bâză. Aproape de tejgheua lui Jiga se certau producătorii de var cu vreo doi clienţi care se simţeau înşelaţi că la mărturia trecută au cumpărat var de la ei şi n-a fost ars bine. Când l-au stins, jumătate a fost piatră nearsă şi-şi cereau banii înapoi. La masa de lângă fereastră stătea singur Oros fieraru, de loc din Uileac. Era un om brunet, solid, că mai iute săreai peste el decât să-l ocoleşti. Clienţii din fogădău îl ocoleau că era iute la mânie şi tare greu la palmă. Lângă soba de teracotă, stătea şuşteru Şchiopu din Chelinţa, mare meseriaş. Era un om mic şi îndesat, stătea singur la masă. Pe colţul mesei avea o pereche de cizme „byurghelyi” şi o pereche de pantofi cu scârţ, cusuţi la ramă cu trei aţe trase prin suroc. Părea că n-are astâmpăr, parcă aştepta pe cineva. Se tot uita la un ceas de buzunar. Citește restul acestei intrări »


Primit ca un rege

10/02/2016

de Ioan METEȘ MORAR-CHELINȚANU

Ioan Metes Morar-Chelintanu_b

Ioan Meteș Morar-Chelințanu

Când a plecat pe front în prima bătaie, Şimonu Moaşii, era logodit cu Florica Pintii, o mândreţe de femeie. Strașnică şi zdravănă femeie era Florica Pintii, deşi era tânără, încă nu împlinise optsprezece ani. Pe lângă faptul că era de-o frumuseţe rară, Florica era şi ambiţioasă. Îşi dorea o altfel de viaţă faţă de ceea ce a văzut ea la femeile din Chelinţa. Îi veneau în şezătoare feciori din sat şi lătureni (feciori din alte sate) dar ea l-a aşteptat pe Şimon să se întoarcă din război fiindcă Şimon îi promise tot ce-şi dorea. Spre sfârşitul războiului, Dumnezeu a făcut o minune. Plutonul în care lupta Şimon a trecut prin satul Chelinţa şi Şimon a fost învoit câteva ore să-şi viziteze familia şi logodnica. Neştiind cât va mai dura războiul, Şimon se învoieşte ca Florica să urmeze Şcoala Normală de Fete de trei ani din Oradea. Cu ajutorul Monseniorului Tăutu, Florica se înscrie la cursurile prin care erau calificate ca învăţătoare multe fete. Înainte de sfârşitul celui de al doilea an de studiu, Florica abandonează şcoala şi se căsătoreşte cu Şimon, care cu ajutorul lui Dumnezeu a scăpat nevătămat din război. Citește restul acestei intrări »