Poetul GELU DRAGOȘ – sărbătorit la Asociația Scriitorilor din Baia Mare

03/03/2020

Gelu Dragos_foto_Stefan Selek

de Vasile BELE

Azi, 3 Martie, este ZIUA MONDIALĂ A SCRIITORILOR tuturor formelor de literatură! La ședința de Cenaclu literar de sâmbătă, 29 februarie, în cadrul Asociației Scriitorilor din Baia Mare, președinte Florica BUD, a fost sărbătorit poetul GELU DRAGOȘ, din Lucăcești – Maramureș, dascăl și poet minunat. A citit din creațiile dumisale, Citește restul acestei intrări »


Cronica şedinţei Cenaclului Scriitorilor Maramureș, din 14 octombrie 2017

15/10/2017

cenaclu MM_14 oct. 2017

de Gelu DRAGOŞ

Sâmbătă, 14 octombrie, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, în sala „Ion Burnar”, de la ora 11, a avut loc deschiderea noii stagiuni a Cenaclului Scriitorilor din Maramureş. Vremea bună şi faptul că a citit cunoscuta poetă, prozatoare şi traducătoare Betty Kirchmajer-Donca, membră a Uniunii Scriitorilor din România, a făcut ca peste douăzeci de scriitori şi iubitori ai literaturii să fie prezenţi la şedinţă. Citește restul acestei intrări »


Frontul de Răsărit, nemţii şi ciocolata

21/02/2017

de Gelu DRAGOŞ

DSCN1786

stejar pedunculat din pădurea Bavna

Mi-a povestit, la 88 de ani, tata o întâmplare pe care a trăit-o live în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. După ce ruşii au primit un sprijin material important de la Statele Unite şi de la Regatul Unit, iar românii au întors armele împotriva nemţilor, germanii din România au fost nevoiţi să-şi schimbe strategia. Sodaţii. În zonele Codru și Chioar, după spusele lui Ioan Meteş Morar-Chelinţanu, autor al unei extraordinare monografii despre Chelinţa, trupele germane care înaintau spre inima Ardealului au primit un mesaj prin care erau îndemnate să se retragă în pădurea Bavna, acoperită de stejari seculari de o parte şi de alta a liniei ferate.

Vestea că sunt nemţi în pădurea Lucăceştiului a fost primită cu mare îngrijorare de localnici, bătrânii ştiind ce înseamnă războiul şi cum face victime, absolut imposibil de descris. Citește restul acestei intrări »


Revista „Izvoare codrene” nr. 13-14/2016

20/05/2016

Izvoare codrene_13-14_2016COMUNICAT DE PRESĂ
transmis de pr. Radu Botiş

În această săptămână, a ieşit de sub tipar numărul dublu 13-14 al revistei „Izvoare codrene”, publicaţie de cultură, literatură, artă, etnologie, religie, istorie şi cu substrat tradiţional, prima şi singura publicaţie de acest fel din zona Codrului. În spaţiul celor 116 pagini ale recentei publicaţii, semnează texte: Milian Oros, Lucian Perţa, Ioan Dragoş, Radu Botiş, Dragomir Ignat, Ioan Călăuz, Gelu Dragoş, Emil Domuţa, Aurelia Oancă Viorel Pop, Luisa Neruţ, Mihai Ghiţ, Vasile Dan Marchiş, Vasile Bele, Traian Rus, Toma G. Rocneanu, Ioan Meteş Morar-Chelinţanu, Dorina Mariana Mereucz, I. M. Lazăr. Citește restul acestei intrări »


Maramureș. Aprilie. Ad notam

06/04/2016

Zodia Berbecului (2)

de Angela-Monica JUCAN

Născuți în primele două decade ale lunii aprilie:

Viorel Muresan1 aprilie 1953, la Vicea (comuna, pe atunci, Ulmeni, astăzi oraș) – Viorel Mureșan, poet, critic literar, publicist, profesor licențiat (1979) al Facultății de Filologie din Cluj-Napoca, secția română-rusă, beneficiar în 1994 al unei burse de creație Soros, laureat al mai multor concursuri literare. A debutat publicistic în anii liceului, la ziarul „Năzuința” din Zalău. În vremea studenției, a fost redactor la revista studențească clujeană „Echinox”. Debutul editorial s-a produs în 1982, cu placheta de versuri Scrisori din muzeul pendulelor, scoasă la Editura Albatros. După o pauză de 13 ani, îi apare al doilea volum, apoi, la intervale mai mici, altele. În anul 2013, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare i-a dedicat un volum documentar biobibliografic, la împlinirea vârstei de 60 de ani.

Aurel Ion Brumaru2 aprilie 1943, la Strâmtura, pe Iza, în Maramureșul istoric – Aurel Ion Brumaru, licențiat al Facultății de Filosofie, secția psihologie a Universității din București. A frecventat și cursurile Facultății de Istorie-Filosofie, secția defectologie, de la Universitatea „Babeș-Bolyai”. Este scriitor, critic literar, eseist, publicist, traducător; stabilit la Brașov; membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Brașov; redactor la revistele „Astra” și „Vatra veche”, colaborator la numeroase reviste literare. Debut publicistic în 1965, în „Gazeta literară”, și editorial în 1975 la Editura Eminescu, cu volumul Literatură și cunoaștere, scris în colaborare cu Mihai Nadin. Citește restul acestei intrări »


Din ale cronicilor taine

09/03/2016

de Antoaneta TURDA

Liga ScriitorilorSfârșitul anului trecut și începutul lui 2016 au adus în fața cititorilor două antologii importante pentru cei ce studiază fenomenul literar maramure-
șean. Este vorba despre Liga Scriitorilor Români – Filiala Maramu-
reș
, apărută la Editura Master Libris din Cluj-Napoca, și Cenaclul de la Satulung, apărută la Editura Grinta din același oraș.

Primul volum mai sus amintit, semant de Toma G. Rocneanu, conține relatări de la ședințele Ligii, precum și câteva portrete reușite ale membrilor săi. Mă gândesc, în primul rând, la Al. Florin Țene – președintele Ligii, Mihai Ganea, Virginia Paraschiv, Vasile Morar, cunoscutul ziarist de la „Graiul Maramureșului” Ioan P. Pop și nu mai puțin cunoscutul său confrate Dragomir Ignat, a cărui semnătură am găsit-o ani de zile în „Glasul Maramureșului”, Dumitru Fânățean, Ioan Hada, Carmena Băințan, Claudia Tomescu, Milian Oros, Vasile Tivadar, George Petrovai și multe alte nume sonore ale nordului cultural românesc. Citește restul acestei intrări »


Pumnalu lui Oros fieraru

11/02/2016

de Ioan METEȘ MORAR-CHELINȚANU

(Nota redacţiei: Dintr-o eroare, în revista „Vatra chioreană”, textul a apărut sub semnătura Valeriu Sabău.)
Ioan Metes Morar-Chelintanu_b

Ioan Meteș Morar-Chelințanu

Miercurea era zi de mărturie în Şlumedy. În fogădău la Jiga, lume multă. Clienţi de toate felurile, stăteau ciorchine la mese. La o masă erau ţiganii cetărnari, încercau să-l convingă pe un client că preţul nu se va schimba la sfârşitul lucrării, doar cârligele se plătesc separat. La altă masă, tuşerii de cai băteau palma pentru aldămaş de răsuna mai tare ca la jocul de bâză. Aproape de tejgheua lui Jiga se certau producătorii de var cu vreo doi clienţi care se simţeau înşelaţi că la mărturia trecută au cumpărat var de la ei şi n-a fost ars bine. Când l-au stins, jumătate a fost piatră nearsă şi-şi cereau banii înapoi. La masa de lângă fereastră stătea singur Oros fieraru, de loc din Uileac. Era un om brunet, solid, că mai iute săreai peste el decât să-l ocoleşti. Clienţii din fogădău îl ocoleau că era iute la mânie şi tare greu la palmă. Lângă soba de teracotă, stătea şuşteru Şchiopu din Chelinţa, mare meseriaş. Era un om mic şi îndesat, stătea singur la masă. Pe colţul mesei avea o pereche de cizme „byurghelyi” şi o pereche de pantofi cu scârţ, cusuţi la ramă cu trei aţe trase prin suroc. Părea că n-are astâmpăr, parcă aştepta pe cineva. Se tot uita la un ceas de buzunar. Citește restul acestei intrări »


Primit ca un rege

10/02/2016

de Ioan METEȘ MORAR-CHELINȚANU

Ioan Metes Morar-Chelintanu_b

Ioan Meteș Morar-Chelințanu

Când a plecat pe front în prima bătaie, Şimonu Moaşii, era logodit cu Florica Pintii, o mândreţe de femeie. Strașnică şi zdravănă femeie era Florica Pintii, deşi era tânără, încă nu împlinise optsprezece ani. Pe lângă faptul că era de-o frumuseţe rară, Florica era şi ambiţioasă. Îşi dorea o altfel de viaţă faţă de ceea ce a văzut ea la femeile din Chelinţa. Îi veneau în şezătoare feciori din sat şi lătureni (feciori din alte sate) dar ea l-a aşteptat pe Şimon să se întoarcă din război fiindcă Şimon îi promise tot ce-şi dorea. Spre sfârşitul războiului, Dumnezeu a făcut o minune. Plutonul în care lupta Şimon a trecut prin satul Chelinţa şi Şimon a fost învoit câteva ore să-şi viziteze familia şi logodnica. Neştiind cât va mai dura războiul, Şimon se învoieşte ca Florica să urmeze Şcoala Normală de Fete de trei ani din Oradea. Cu ajutorul Monseniorului Tăutu, Florica se înscrie la cursurile prin care erau calificate ca învăţătoare multe fete. Înainte de sfârşitul celui de al doilea an de studiu, Florica abandonează şcoala şi se căsătoreşte cu Şimon, care cu ajutorul lui Dumnezeu a scăpat nevătămat din război. Citește restul acestei intrări »


Ultima carte la care a lucrat criticul Augustin Cozmuţa este antologia literară „Paşi împreună”

02/02/2016

de Gelu DRAGOŞ

Pasi impreunaSâmbătă, 30 ianuarie 2016, în cadrul şedinţei Cenaclului scriitorilor Maramureş, a avut loc lansarea antologiei literare „Paşi împreună” (Editura Gutinul, Baia Mare), antologie alcătuită de Florica Bud, Augustin Cozmuţa şi apărută cu sprijinul iniţiatorului acestui proiect generos, prof. Dan V. Achim.

Augustin Cozmuţa nota în prefaţa cărţii, în octombrie 2015, la Ferneziu, următoarele: „Deşi pare un solitar, creatorul simte o solidaritate de cenaclu, de promoţie ori de generaţie, aceasta din urmă fiind cea mai puternică solidaritate între condeieri, fiind axată pe afinităţi profunde. Nu toţi ajungem să împărtăşim un asemenea sentiment de apartenenţă, la care unii râvnesc, simţind că înaintează cu zbor mai liber pe valurile niciodată liniştite ale creaţiei. Orice tendinţă de izolare se metamorfozează, cu trecerea timpului, într-o revărsare de ape, menite a fertiliza în chip miraculos tărâmul literaturii. Vrând-nevrând, condeierii devin solidari cu visul de-a atinge pământul făgăduinţei”. Citește restul acestei intrări »


Popas publicistic

03/01/2016

de Antoaneta TURDA

Izvoare codrene_Pop de BasestiSfârșitul anului 2015 mi-a adus în atenție două publicații demne de luat în seamă. Este vorba despre revista „Izvoare codrene” nr.11-12/2015 și volumul VI-VII din antologia Clubul epigramistic „Spinul” din Baia Mare, ambele fiindu-mi dăruite la ultima ședință a cenaclului Asociației Scriitorilor Baia Mare din 12 decembrie.

Prima dintre ele mi-a fost oferită de dl. Gelu Dragoș, membru al cenaclului băimărean, în paginile sale reunindu-se și alți colegi: fondatorul și directorul general Vasile Dan Marchiș, Ion Bogdan, Ioan Călăuz, Ioan Dragoș, Ștefan Jurcă, Ioan Meteș Morar-Chelințanu, Ioan Romeo Roșiianu, precum și alte nume de marcă ale intelectualității acestui colț de țară: Ioan Ardusădan, Emil Domuța, Nicolae Iuga, Mircea Paușeniuc, Roxana Lavinia Pop, Ioan Vasiu. Așa cum bine remarcă Ioan Dragoș în editorial, revista se citește cu plăcere, în primul rând pentru varietatea subiectelor și în al doilea rând pentru acribia științifică și literară dovedide în elaborarea textelor. Găsim în cele 71 de pagini informații interesante despre Garda națională din Ardeal, formată la Băsești, despre Casa memorială George Pop de Băsești și Mănăstirea Greco-Catolică „Adormirea Maicii Domnului” din localitatea mai sus amintită, precum și două prezentări amănunțite: cea a Bisericii Greco-Catolice cu hramul „Sfântul Gheorghe” din Cehu Silvaniei și a Bisericii de lemn din Buzești. La fel de interesante sunt paginile despre Toamna someșeană (având ca centru localitatea Ulmeni), despre cartea Târgul fetelor semnată de Emil Domuța și recenzia semnată de Gelu Dragoș la volumul lui Vasile Dan Marchiș Zodii de rezervă. Emoționante sunt evocările despre regretatul Mihai Olos, dar și eseurile propuse spre meditație de Ioan Romeo Roșiianu, Nicolae Iuga și Ioan Meteș Morar-Chelințanu. Nu lipsite de interes sunt relatările despre Cenaclul „Petre Dulfu” din Satulung, despre călușarii din Băsești, dar și evocarea profesorului Traian Rus și prezentarea lui Mircea Paușeniuc, cel care, în 1987, a înființat Biblioteca comunală din Fărcașa. Citește restul acestei intrări »