Limba română – chivotul neamului meu

de Radu BOTIȘ, U.Z.P.R.

Prefață la volumul VI. Antologie de texte. Recenzii de cărți – Personalități ale literaturii contemporane. Sincerus verba

Dovezile stau mărturie că dintru începuturi omul a fost preocupat să-și lase amprenta gândirii proprii folosind însemnări diverse (semne ori imagini) iar mai apoi în cuvinte, certitudine a trecerii sale prin acest spațiu finit al lumii pământești. Cele șapte arte liberale cunoscute încă din antichitate (gramatica, retorica, logica, aritmetica, astronomia, muzica și geometria) și-au dezvoltat, fiecare, menirea de-a lungul timpului, oameni luminați contribuind în acest sens.

Deslușind taina scrisului, creatorii de slovă și-au pus la urzeală talanții (inspirația), neîngropându-i în lutul vremii, latura importantă a dezvoltării umanității de-a lungul timpului. Frumoasă menirea. La ora actuală spațiul literar românesc este îmbogățit permanent, poeți, prozatori, romancieri,

Toma Gross Rocneanu, un stâlp al Cetății „Rivulus Dominarium”

de Gelu DRAGOȘ

Nu cunosc mulți băimăreni să iubească cu atâta patimă orașul „Râul Domnițelor” sau să-i cunoască istoria în amănunt, începând cu secolul trecut și până azi, ca băimăreanul prin adopție dar și dascălul, epigramistul și scriitorul Toma Gross Rocneanu.

Zilele trecute primesc un telefon prin care sunt invitat de Domnia sa la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” pentru a intra în posesia celei mai recente cărți semnate de Toma G. Rocneanu. Având treburi în oraș, am mers și pe la bibliotecă și am intrat în posesia cărții „Rivulus Dominarum – Râul Domnițelor – Jurnal, epigrame și catrene”, editura „Eurotip” Baia Mare, 2021.

Cartea este structurată în două părți: „Istoria Băii Mari” și „Și Spinul se rupe…”, deși am putea vorbi

Pentru Ioan Meteş Morar-Chelinţanu poezia este un balsam!

de Gelu DRAGOŞ

Poetul Gelu Dragoș

Poetul Ioan Meteş Morar-Chelinţanu ne surprinde plăcut cu un nou volum de versuri, al cincilea dacă nu mă înşel, un volum care confirmă încă o dată dacă vreţi valoarea poetului născut în Chelinţa.

Le-am citit cu multă dragoste cele 100 de poezii din prezentul volum deoarece mă regăsesc în multe dintre acestea şi îmi amintesc, asemeni poetului, cu nostalgie de vremurile trecute, de copilărie, de lucrurile care erau mai aşezate şi orânduite firesc în timpul acela.

Autorul abordează teme specifice curentelor literare tradiţionalism, semănătorism şi romantism, iar universul său liric e generos: satul natal, părinţii şi casa natală, câmpul şi şesul, izvorul, peisaje de munte, natura în toate aspectele ei, istoria locului şi a neamului, iubita şi primul sărut, dragostea, icoanele, credinţa, colindul, amfiteatrele şi sălile de curs, viaţa lui într-un cuvânt.

Inspirat şi titlul volumului „Un semn al nemuririi”, editura „NapocaNova” Cluj Napoca, pentru că asta doreşte Ioan Meteş Morar-Chelinţanu, să lase un „semn” al trecerii lui pe acest pământ, este dacă vreţi „moştenirea” cea mai de preţ pe care o dăruieşte celor trei fii al lui: Călin Ioan, Horea Flaviu şi Florin Vasile.

Consider, şi sper să nu greşesc, că volumul de faţă este o carte-confesiune din care aflăm multe lucruri despre poet, despre crezul său poetic, despre concepţia lui despre viaţă, familie, nemurire. Şi am să exemplific ceea ce am afirmat. În primul poem al volumului „Pelerinaje-mi amintesc” aflăm că: „Doar Iisus şi Maica Sfântă sincer mă iubesc,/ Rostind o rugăciune, pelerinaje-mi amintesc,/ Iubirea-mi pentru Ei este eternă şi profundă!/ N-o poţi compara, inima mea nu o confundă.”

Poetul GELU DRAGOȘ – sărbătorit la Asociația Scriitorilor din Baia Mare

de Vasile BELE

Azi, 3 Martie, este ZIUA MONDIALĂ A SCRIITORILOR tuturor formelor de literatură! La ședința de Cenaclu literar de sâmbătă, 29 februarie, în cadrul Asociației Scriitorilor din Baia Mare, președinte Florica BUD, a fost sărbătorit poetul GELU DRAGOȘ, din Lucăcești – Maramureș, dascăl și poet minunat. A citit din creațiile dumisale,

Cronica şedinţei Cenaclului Scriitorilor Maramureș, din 14 octombrie 2017

de Gelu DRAGOŞ

Sâmbătă, 14 octombrie, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, în sala „Ion Burnar”, de la ora 11, a avut loc deschiderea noii stagiuni a Cenaclului Scriitorilor din Maramureş. Vremea bună şi faptul că a citit cunoscuta poetă, prozatoare şi traducătoare Betty Kirchmajer-Donca, membră a Uniunii Scriitorilor din România, a făcut ca peste douăzeci de scriitori şi iubitori ai literaturii să fie prezenţi la şedinţă.

Frontul de Răsărit, nemţii şi ciocolata

de Gelu DRAGOŞ

stejar pedunculat din pădurea Bavna

Mi-a povestit, la 88 de ani, tata o întâmplare pe care a trăit-o live în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. După ce ruşii au primit un sprijin material important de la Statele Unite şi de la Regatul Unit, iar românii au întors armele împotriva nemţilor, germanii din România au fost nevoiţi să-şi schimbe strategia. Sodaţii. În zonele Codru și Chioar, după spusele lui Ioan Meteş Morar-Chelinţanu, autor al unei extraordinare monografii despre Chelinţa, trupele germane care înaintau spre inima Ardealului au primit un mesaj prin care erau îndemnate să se retragă în pădurea Bavna, acoperită de stejari seculari de o parte şi de alta a liniei ferate.

Vestea că sunt nemţi în pădurea Lucăceştiului a fost primită cu mare îngrijorare de localnici, bătrânii ştiind ce înseamnă războiul şi cum face victime, absolut imposibil de descris.

Revista „Izvoare codrene” nr. 13-14/2016

COMUNICAT DE PRESĂ
transmis de pr. Radu Botiş

În această săptămână, a ieşit de sub tipar numărul dublu 13-14 al revistei „Izvoare codrene”, publicaţie de cultură, literatură, artă, etnologie, religie, istorie şi cu substrat tradiţional, prima şi singura publicaţie de acest fel din zona Codrului. În spaţiul celor 116 pagini ale recentei publicaţii, semnează texte: Milian Oros, Lucian Perţa, Ioan Dragoş, Radu Botiş, Dragomir Ignat, Ioan Călăuz, Gelu Dragoş, Emil Domuţa, Aurelia Oancă Viorel Pop, Luisa Neruţ, Mihai Ghiţ, Vasile Dan Marchiş, Vasile Bele, Traian Rus, Toma G. Rocneanu, Ioan Meteş Morar-Chelinţanu, Dorina Mariana Mereucz, I. M. Lazăr.

Maramureș. Aprilie. Ad notam

Zodia Berbecului (2)

de Angela-Monica JUCAN

Născuți în primele două decade ale lunii aprilie:

1 aprilie 1953, la Vicea (comuna, pe atunci, Ulmeni, astăzi oraș) – Viorel Mureșan, poet, critic literar, publicist, profesor licențiat (1979) al Facultății de Filologie din Cluj-Napoca, secția română-rusă, beneficiar în 1994 al unei burse de creație Soros, laureat al mai multor concursuri literare. A debutat publicistic în anii liceului, la ziarul „Năzuința” din Zalău. În vremea studenției, a fost redactor la revista studențească clujeană „Echinox”. Debutul editorial s-a produs în 1982, cu placheta de versuri Scrisori din muzeul pendulelor, scoasă la Editura Albatros. După o pauză de 13 ani, îi apare al doilea volum, apoi, la intervale mai mici, altele. În anul 2013, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare i-a dedicat un volum documentar biobibliografic, la împlinirea vârstei de 60 de ani.

2 aprilie 1943, la Strâmtura, pe Iza, în Maramureșul istoric – Aurel Ion Brumaru, licențiat al Facultății de Filosofie, secția psihologie a Universității din București. A frecventat și cursurile Facultății de Istorie-Filosofie, secția defectologie, de la Universitatea „Babeș-Bolyai”. Este scriitor, critic literar, eseist, publicist, traducător; stabilit la Brașov; membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Brașov; redactor la revistele „Astra” și „Vatra veche”, colaborator la numeroase reviste literare. Debut publicistic în 1965, în „Gazeta literară”, și editorial în 1975 la Editura Eminescu, cu volumul Literatură și cunoaștere, scris în colaborare cu Mihai Nadin.

Din ale cronicilor taine

de Antoaneta TURDA

Sfârșitul anului trecut și începutul lui 2016 au adus în fața cititorilor două antologii importante pentru cei ce studiază fenomenul literar maramure-
șean. Este vorba despre Liga Scriitorilor Români – Filiala Maramu-
reș, apărută la Editura Master Libris din Cluj-Napoca, și Cenaclul de la Satulung, apărută la Editura Grinta din același oraș.

Primul volum mai sus amintit, semant de Toma G. Rocneanu, conține relatări de la ședințele Ligii, precum și câteva portrete reușite ale membrilor săi. Mă gândesc, în primul rând, la Al. Florin Țene – președintele Ligii, Mihai Ganea, Virginia Paraschiv, Vasile Morar, cunoscutul ziarist de la „Graiul Maramureșului” Ioan P. Pop și nu mai puțin cunoscutul său confrate Dragomir Ignat, a cărui semnătură am găsit-o ani de zile în „Glasul Maramureșului”, Dumitru Fânățean, Ioan Hada, Carmena Băințan, Claudia Tomescu, Milian Oros, Vasile Tivadar, George Petrovai și multe alte nume sonore ale nordului cultural românesc.

Pumnalu lui Oros fieraru

de Ioan METEȘ MORAR-CHELINȚANU

(Nota redacţiei: Dintr-o eroare, în revista „Vatra chioreană”, textul a apărut sub semnătura Valeriu Sabău.)

Ioan Meteș Morar-Chelințanu

Miercurea era zi de mărturie în Şlumedy. În fogădău la Jiga, lume multă. Clienţi de toate felurile, stăteau ciorchine la mese. La o masă erau ţiganii cetărnari, încercau să-l convingă pe un client că preţul nu se va schimba la sfârşitul lucrării, doar cârligele se plătesc separat. La altă masă, tuşerii de cai băteau palma pentru aldămaş de răsuna mai tare ca la jocul de bâză. Aproape de tejgheua lui Jiga se certau producătorii de var cu vreo doi clienţi care se simţeau înşelaţi că la mărturia trecută au cumpărat var de la ei şi n-a fost ars bine. Când l-au stins, jumătate a fost piatră nearsă şi-şi cereau banii înapoi. La masa de lângă fereastră stătea singur Oros fieraru, de loc din Uileac. Era un om brunet, solid, că mai iute săreai peste el decât să-l ocoleşti. Clienţii din fogădău îl ocoleau că era iute la mânie şi tare greu la palmă. Lângă soba de teracotă, stătea şuşteru Şchiopu din Chelinţa, mare meseriaş. Era un om mic şi îndesat, stătea singur la masă. Pe colţul mesei avea o pereche de cizme „byurghelyi” şi o pereche de pantofi cu scârţ, cusuţi la ramă cu trei aţe trase prin suroc. Părea că n-are astâmpăr, parcă aştepta pe cineva. Se tot uita la un ceas de buzunar.