„Magia dansului” la Albac

17/02/2022

În perioada 10-13 februarie 2022, în localitatea Albac, județul Alba, s-a desfășurat cea de a VIII-a ediţie a Seminarului Coregrafic „Magia dansului”, găzduit de Pensiunea „Perla Apusenilor”. Organizatorii acestei manifestări culturale au fost Primăria comunei Sohodol, reprezentată de profesor coregraf, Oana Joldeș, Primăria comunei Seleuș, instructor, Andrei Șandru și Asociația „Ghiocelul” din Sibiu, președinte și profesor coregraf, Vasile Stoia.

Au fost patru zile intense de dans popular, o adevărată magie a dansului, cu participarea unui număr impresionant de 170 de persoane: maeștri și profesori coregrafi, instructori, dansatori și reprezentanți ai instituțiilor de cultură din țară, cât și iubitori ai jocului tradițional românesc din Anglia și din Germania. La această ediție s-au predat jocuri populare Citește restul acestei intrări »


Colindătorii de la Biserica Sfântul Mina din Baia Mare

24/12/2021

Este vremea colindelor! În această perioadă dorința și plăcerea de a colinda ne bucură sufletele, dar și pe cele ale celor ce ascultă colindele.

În data de 20 decembrie 2021, la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare au fost primiți, cu multă bucurie, colindătorii de la Biserica Sfântul Mina din Baia Mare – Simionca Paula, Zoicaș Diana, Băban Mădălin și Bondre Vlad, coordonați de către pr. Băban Claudiu. Citește restul acestei intrări »


Ansamblul folcloric „Codrișorul”, la ceas aniversar!

22/10/2021

Casa de cultură a Sindicatelor din Bistrița, precum și Ansamblul folcloric „Codrișorul”, care activează în cadrul instituției, au sărbătorit luna aceasta 52 de ani de activitate culturală. În cinstea acestui eveniment, în data de 17 octombrie, la Complexul Muzeal din Bistrița, a avut loc un spectacol aniversar extraordinar.

Pentru a marca, așa cum se cuvine, această aniversare, Alexandru Câțcăuan, directorul instituției a pregătit bistrițenilor o mulțime de surprize. Pe lângă ansamblurile din zonă, autorități și oameni de cultură ai locului, la sărbătoare a participat și actorul Dorel Vișan, Citește restul acestei intrări »


Magia dansului în miez de făurar

21/02/2021

În perioada 10 – 15 februarie 2021, în localitatea Moneasa din județul Arad, a avut loc cea de a V-a ediţie a seminarului coregrafic „Magia dansului”. Au participat un număr de 14 instructori – coregrafi și 26 de dansatori și reprezentanți ai instituțiilor de cultură, iubitori ai dansului tradițional românesc din mai multe regiuni ale țării: Sibiu, Cluj, Bistrița, Hunedoara, Timișoara, Bihor, Maramureș, Alba și Arad.  Citește restul acestei intrări »


Un crâmpei din istoria muzicii: „În cercul magic al violonistului și profesorului Ștefan Ruha”

12/11/2020

de Ioana Paula SIMIONCA

Autoarea cărții În cercul magic al violonistului și profesorului Ștefan Ruha este Mirela Capătă, a fost tipărită la Editura EIKON, Cluj Napoca, în anul 2012, fiind rezultatul unei documentări de aproape cinci ani, reușind să adune documente și informații care în final au stat la baza și a altor lucrări.

Autoarea a fost determinată de dorința de a aduce o contribuție în munca de sintetizare a datelor și mărturiilor rămase în urma unei cariere de excepție a unuia dintre cei mai renumiți interpreți români, personalitate proeminentă a vieții muzicale din țară și de peste hotare.

Ștefan Ruha, în maghiară Ruha István, (n. 17 august 1931, Carei – d. 29 septembrie 2004, Cluj) a fost un violonist maghiar din România, dirijor și profesor universitar, laureat al primului Festival Internațional „George Enescu” (1958). A absolvit Conservatorul „Gheorghe Dima” din Cluj. Citește restul acestei intrări »


Un crâmpei din istoria muzicii: Creația camerală a lui Franz Peter Schubert

12/11/2019

de Ioana Paula SIMIONCA

Franz Peter Schubert
(1797-1828)

Franz Peter Schubert s-a născut în Viena la 31 ianuarie 1797 și a murit în orașul natal la 19 noiembrie 1828. El a fost un compozitor austriac și a avut o mare contribuție în muzica orchestrală, muzica de cameră, muzica pianistică și în special, liedurile germane.

Ca şi primele sonate pentru pian sau simfonii, muzica de cameră de tinereţe nu prezintă o pronunţată individualitate, fiind tributară modelului clasic. Dintre cele 18 Cvartete de coarde, doar cel în Mi bemol major şi în Si bemol major depăşesc factura muzicii de divertisment familial.

În sânul familiei, încă în anii de tinerețe ai compozitorului, exista o formație de cvartet: tatăl la violoncel, Franz la violă, iar frații săi, Ignaz și Ferdinand, cântau partea viorii secunde și prime.[1] Primul instrument al lui Schubert a fost vioara și a început să compună cvartete pentru coarde de la vârsta de 13-14 ani. Experimentarea cvartetelor în chei mixte din anii 1810-1811 a fost succedată de o serie de 7 cvartete progresiv mai asigurate în următorii doi ani, vârstă fragedă la care se punea încă problema stăpânirii de formă. În aceste lucrări, influențele lui Mozart, Haydn, Beethoven sunt aparente doar, marele model pe tărâmul formei rămânând Haydn, dublat de o coloristică specifică, rezultată din conceptul mozartian: instrumentele grave, viola și violoncelul, sunt mult valorificate. Între anii 1814-1816, ani dominați de compoziția liedurilor, Schubert a compus doar 3 cvartete ale căror părți variază larg cantitativ. În multe din aceste cvartete timpurii, Schubert se rezumă, nu întotdeauna cu succes, la texturile cvazi-orchestrale. [2]

Citește restul acestei intrări »


Un crâmpei din istoria muzicii: FRANZ LISZT – poemele simfonice „Tasso” și „Preludiile”

18/06/2019

de Ioana Paula SIMIONCA

Franz Liszt
(1811-1886)

Poemul este o lucrare instrumentală cu caracter poetic, o reverie, o piesă lirică sau o poveste muzicală. Construcția poemului este de obicei liberă, monopartită cu caracter liric, narativ sau dramatic, conținând uneori teme-portret în care se recunosc personaje sau stări sufletești.[1]

Acest gen muzical, care a apărut și s-a afirmat în secolul XIX, s-a bucurat de o largă circulație în prima parte a secolului XX. Poemul simfonic, oricât de sugestivă ar fi denumirea în primele sale manifestări și ipostaze, nu este altceva decât „supranumirea” uverturii de concert[2]. Deja uverturile (dramatice) de concert ale lui Beethoven, Weber, Berlioz, Mendelssohn-Bartholdy, Schumann, Ceaikovski și alții, trebuie privite din acest punct de vedere. Denumirea lisztiană apare doar în anul 1854, când compozitorul prezintă auditoriului uverturile sale în concert și formulează introduceri literare acestora, precum un program la partiturile publicate. Citește restul acestei intrări »


Un crâmpei din istoria muzicii: FRANZ LISZT – despre viața și opera sa

30/01/2019

de Ioana Paula SIMIONCA

Franz Liszt
(1811-1886)

Compozitorul, pianistul, dirijorul și profesorul Franz Liszt este unul dintre personajele cheie ale istoriei muzicii occidentale. Renumele și l-a câștigat datorită virtuozității sale pentru pian, dar și faptului că a fost un pionier al formelor muzicale și totodată, creatorul poemului simfonic. În calitate de compozitor, Liszt a dezvoltat o serie largă de tehnici muzicale, precum folosirea cromatismelor ori tehnica prelucrării temelor. Muzica sa are ceva enigmatic și magic, fiind caracterizată de forță și de rafinament. Creația lui muzicală cuprinde un număr impresionant de capodopere pentru pian, lucrări orchestrale, muzică de cameră, muzică sacră și piese vocale laice.

Franz Liszt s-a născut la data de 21 octombrie a anului 1811, în localitatea Doborjan din vestul Ungariei. Franz, pe care apropiații îl alintau Putzi, a arătat o înclinație precoce spre muzică, dezvoltând un interes timpuriu pentru muzica religioasă și cea țigănească. Talentul lui era pe măsura curiozității, iar familia nu a ezitat să facă aranjamentele necesare ca acesta să fie fructificat. La șapte ani, Franz lua primele lecții de pian de la tatăl său, iar la opt ani compunea primele piese muzicale. Prindea cu ușurință tot ce i se arăta. Nu trebuia să i se explice nimic pentru a doua oară. Tatăl său vedea în calitățile copilului posibilitatea de a face din acesta ceea ce nu izbutise el însuși.  Citește restul acestei intrări »