Confesiune [au bărbierit păduri]

„Interior modest” (Ion Georgescu-Muscel)

de Ion GEORGESCU-MUSCEL

au bărbierit păduri de parcă
a rămas o frază fără cuvinte
odată cu părul din cap mi s-a dus
și o parte din minte…

ce acră este neiubirea!
iar pentru unii ura-i ca o hrană
mi-s dragi acei ce le e dragă țara
cărarea cu apucături de mamă…

Tărâm poetic

„Flori pe masa bunicii” (Ion Georgescu-Muscel)

de Ion GEORGESCU-MUSCEL

limpezește-mi, Doamne, caracterul
cizelează-mi umbletul și gestul
miștocarii iau în râs sfiala și respectul
și încă nu se prăbușește cerul…

darul din inimă apune în legendă
cum grija mamei peste zări răzbate!
cum a rămas așa de viu, măi frate,
un număr telefonic în agendă!

Vreme și vremuri

„Un june-prim” (Ion Georgescu-Muscel)

de Ion GEORGESCU-MUSCEL

ba e toamnă, ba e iarnă
ba un fel de primăvară
când e vară e prea vară
răsare-n gând copilul de la vaci
sau cum se răsfăța odată
o fată într-un câmp cu maci…
se-anunță friguri mari, furtuni –
intru-n odaia amintirii
acuma poți să mă aduni
din crânguri și poiene verzi
cu poze la taifas, cu ochi trudiți –
„flori de ocazie de la Dumnezeu
mi-a fost dat să vă-ntâlnesc
sau v-a fost dat să mă-ntâlniți?”

Vântul istoriei

„Ștubeul” (Ion Georgescu-Muscel)

de Ion GEORGESCU-MUSCEL

Bate un vânt în istorie
de-mi întoarce umbrela pe dos
legiuni de gânduri blestemate
fac concurență tornadelor sinistre
se butonează aparate-n sute de registre
dar timpul curge fără glorie

Se poartă Armani, Gucci,Valentino
se bea Heineken, Stella Artois, Corona
dar de se-ntâmplă primăvara să nu se-audă cucul
și-n vară să n-am rând la-ntors de fân
se lasă peste lume un fel de iz păgân
de parcă-i strig copilăriei – vino!

Academicianul Răzvan Theodorescu i-a admirat lui Ion Georgescu-Muscel tablourile

de Gelu DRAGOŞ

„Chipul din lalele” (Ion Georgescu-Muscel)

Şcoala Gimnazială Lucăceşti, Maramureş este o şcoală specială nu numai prin generaţiile de elevi strălucitori şcoliţi aici de-a lungul timpului (n-am să dau nume ca să nu supăr uitând pe cineva), ci şi prin personalitatea ei, a școlii, dobândită pe când la conducere s-a aflat profesorul Ion Georgescu-Muscel. De dragul instituţiei în care și-a petrecut, cred, jumătate din viaţă, a realizat picturi, le-a şi înrămat pe bani proprii şi le-a dăruit şcolii. Aşa că, dacă intri în sala profesorală, în biroul directorului, sau străbați lungul coridor din clădirea nouă a școlii, vei vedea şi îţi vor încânta ochii picturi semnate de Ion Georgescu-Muscel: de la peisaje, la portrete de oameni, sau vaze cu flori.

Şi ce constat acum, deşi am întrezărit mai demult asta, picturile acestea devin din ce în ce mai valoroase şi atrag irezistibil privirile celor care trec pe lângă ele.

Un mod de viaţă

„Şcoala elementară” (Ion Georgescu-Muscel)

de Gelu DRAGOŞ

Cred că eram în clasa a V-a când am văzut de aproape un meci de tenis de câmp „live” între directorul şcolii de atunci, profesorul de limba română Andrei Buciuman şi frumoasa lui soţie, profesoara de biologie Iuliana Buciuman. Noi, elevii clasei a V-a, eram „copii de mingi”. Era un sport care ne fascina şi ne făcea să visăm că peste ani vom deveni şi noi Ilie Năstase sau Ion Ţiriac. Tenisul de câmp era practicat cu succes şi de profesorul de matematică Viorel Mureşan dar şi de dirigintele meu Ion Georgescu (astăzi, ca pictor și poet, Ion Georgescu-Muscel). După ce familia profesorilor Buciuman s-a transferat în Baia Mare, a rămas la conducerea Şcolii cu clasele I-VIII Lucăceşti profesorul Ion Georgescu.

Resemnare

„Peisaj din România” (Ion Georgescu-Muscel)

de Ion GEORGESCU-MUSCEL

afară-i Halloween-ul cu prefăcut decor,
noi stăm în jurul unei dulci cântări
rostind cuvinte-adevărate despre Adevăr…
sorb din priviri licoarea smalțului din oale
ulciorul l-aș lua-n brațe ca pe-un prunc
s-au dus în lut bătrânii de odinioară
blidarul din perete parcă mă-nfioară
rămasa mărturie a vorbelor cu tâlc…

Cadoul de nepreţuit al pictorului Ion Georgescu-Muscel!

„Bătrâni privind în ziar” (Ion Georgescu-Muscel)

de Gelu DRAGOŞ

La primul volum de poezie al domnului Ion Georgescu-Muscel, „Atelierul de reparat fluturi”, apărut la Editura Eurotip a domnului Pamfil Godja – prietenul fraţilor Ioan şi Gelu Dragoş –, eu i-am sugerat autorului să aleagă această editură, fiindcă dorea să includă, pe lângă poezie, şi pictură, iar despre Eurotip știam că putea răspunde exigenţelor Domniei sale. Ne-am dus, din Lucăcești, în Baia Mare, cu Dacia mea 1310, de câteva ori ca să se intereseze în ce stadiu se află cartea, apoi a avut loc lansarea la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” şi tot eu am făcut și atunci pe şoferul şi omul bun la toate, motiv pentru care Ion Georgescu-Muscel mi-a propus să-mi… dea ceva bani pentru efort şi benzină.

[O arhitectură plastică a reflecțiilor]

„Peisaj din Canada” (Ion Georgescu-Muscel)

Fragmente din prefața la volumul „Atelierul de reparat fluturi” de Ion Georgescu-Muscel

de Dumitru FÂNĂȚEANU

Pentru poetul și pictorul Ion Georgescu, poezia înseamnă o performanță a viețuirii și-a modalității de a depăși suferințele de ordin sufletesc. Sensibilitatea pe care o are poetul asigură poeziei și picturii acea înțelegere a realității din preajmă și acceptarea unor stări și distincții ale rostului vieții, care întregesc expresivitatea lirică și totodată transformă suferința în frumusețe. […]

Mille neuf cents soixante-dix…

„Vărsător (VARSĂ-DOR) – compoziție” (Ion Georgescu-Muscel)

de Gelu DRAGOŞ

Profesorul Ion Georgescu (cel cunoscut astăzi, ca poet și ca pictor, sub numele Ion Georgescu-Muscel) a ajuns în învăţământul maramureşean din dragoste pentru Anca, o tânără şi frumoasă educatoare din Hideaga, Maramureş. Au pornit în viaţă împreună, de la lingură şi furculiţă, stând în gazdă la Ştefanu Luizii, într-o casă cu prispă din Lucăceşti, comuna Mireşu Mare, şi, dacă mă gândesc acum bine, semăna pe undeva cu casele din zona Muscel, de unde venea dânsul. Atunci nu am ştiut, în clasa a V-a, când mi-a devenit diriginte, ce noroc a dat peste noi, elevii dumnealui. Acum eu fiind la catedră, recurg de multe ori la modelul de dascăl al Domniei sale.