Un număr nou din publicația literară „Hyperion”

În preajma comemorării poetului Mihai Eminescu a apărut la Botoșani, sub egida Uniunii Scriitorilor din România, un nou număr din revista „Hyperion”, 4-5-6 (324-325-326) din 2021.

Poetul maramureșean Vasile Dan Marchiș este publicat cu 3 poezii în recentul număr al revistei „Hyperion”, la pagina 36.

Publicația literară „Hyperion”, editată de Fundația Culturală „Hyperion – Caiete botoșănene”, Botoșani, reunește autori din spațiul cultural național și internațional. Regăsim în Hyperion rubricile consacrate, de la Poesis și Beletristică la Cronică literară, Eseu, Aniversări sau Memoria, însă avem în acest număr și Profil poetic.  

Filiala „Maramureș” – proiect de cultivare a limbii române prin lectură

Alina LEMNEAN
șef serviciu Săli de lectură – Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare
Elena ȘINIȚA
șef filială – Biblioteca „Maramureș”, filială a Bibliotecii Municipale ,,B.P. Hasdeu”, Chișinău

Municipiul Chișinău a devenit mai bogat cu o bibliotecă românească la data de 13 octombrie 2001. Inaugurarea acestei biblioteci, cu semnificativul nume „Maramureș”, din cadrul proiectului cultural „Carte pentru românii din afara granițelor”, s-a realizat la inițiativa directorului Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, domnul Teodor Ardelean, și a doamnei Lidia Kulikovski, pe atunci, directorul general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chișinău.

Cu drag, din Maramureș!

de dr. Teodor ARDELEAN

Viața noastră se compune din clepsidre mari și mici, care ne măsoară nu doar trecerea, ci și urmele rămase după ce Timpul își consumă, atât puterile lui Kronos, cât, mai ales, câștigurile lui Kayros. Iar, ajunși la vârste sapiențiale, privirea înapoi și cea către sine decelează elemente ale Sinelui, care vizează, prin săvârșiri repetate, chiar Desăvârșirea. Astfel că, la proba Timpului istoric, putem accede doar atunci când durata noastră, însoțită de lucrurile durabile făcute, poate intersecta traiectoriile majore ale Neamului.

Așa am fost crescut să sper și să văd, iar, când a venit vremea slobozeniei dintre noi și frații de peste Prut, am schimbat total paradigma EU-ului și mi-am orientat vectorii de mișcare personală și instituțională pe astfel de trasee noi.

Sunt treizeci de ani de când am descălecat la Chișinău cu o suită de prieteni entuziaști și, biruind toate piedicile sovietice de la frontiere, am așezat în centrul Chișinăului primul semn de frățietate – o troiță amintind de Eminescu, chiar de ziua lui. Credeam și atunci și cred și acum că acesta e numele în jurul căruia trebuie să zidim și să rezidim edificiul cel nou al Sufletului Românesc.