Apostolatul – un spirit înalt – profesorul ieșean Ion H. Ciubotaru

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

prof. Ion H. Ciubotaru

Cu o acribie cărturărească admirabilă primesc de la profesoara Areta Moșu, președinte al Despărțământului „Mihail Kogălniceanu” Iași, publicația „Revista Română”, ce apare încă din luna iunie 1995, pe o linie ce-și ancorează rădăcinile din 1861, an în care au fost puse bazele ASTREI și, totodată, an în care Al. I. Odobescu întemeiază „prima revistă publicată în limba și literatura română”, cu acest titlu.

În nr. 4 (62) din 2010 am lecturat cu admirație vocațională un articol evocativ semnat de Marcel Lutic și destinat omagierii profesorului Ion H. Ciubotaru. Cum obișnuiesc să fișez expresii denominative, dominante și pline de miez retoric, am reținut câteva crâmpeie din viața celui ce avea să fie botezat, în plinătăți de sensuri și simpatii academice, „Un om cât o istorie”.

Împăratul Traian și conștiința romanității românilor. Cultură orală și scrisă din secolele XV-XX

În Colecția Școala Ardeleană de Antropologie a apărut, sub egida Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, volumul „Împăratul Traian și conștiința romanității românilor. Cultură orală și scrisă din secolele XV-XX” de Ion Taloș. Prefață de Ioan-Aurel Pop. Cu o anexă de Ion Taloș și Petre Florea.

Lucrarea pune în lumină – în urma valorificării izvoarelor, a comparațiilor și corelațiilor făcute temeinic și cu metodă – că romanitatea românilor și figura împăratului Traian (și a regelui Decebal) din conștiința populară nu sunt un decalc după documentele culte și scrise, că ele s-au perpetuat, în forme diferite, alterate, modificate și chiar prin contagiune cu alte teme, din Antichitate până astăzi. Evident, comparațiile judicioase ale profesorului Ion Taloș relevă influența literaturii culte despre romanitate asupra oralității și invers, adică preluarea elementelor din folclor despre Traian și latinitate pentru întărirea ideii conștiinței culte privind etnogeneza românilor. Lucrurile sunt văzute deopotrivă diacronic și sincronic, în stabilitatea și în metamorfoza lor, încât cartea devine un tablou armonios al unei teme fundamentale pentru nașterea, devenirea și identitatea noastră ca popor. (Ioan-Aurel Pop)

Baia Mare a devenit capitală culturală pentru două zile în cadrul Conferinţei internaţionale „Tradiţie şi inovaţie. Unitate şi diversitate în context european”

de Gelu DRAGOȘ

Delia Anamaria Răchişan

Vineri şi sâmbătă, 30-31 octombrie 2015, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, director dr. Teodor Ardelean, a avut loc Conferinţa internaţională „Tradiţie şi inovaţie. Unitate şi diversitate în context european”, ediţia a II-a, în cadrul unui proiect realizat cu sprijinul municipiului Baia Mare, primar Cătălin Cherecheş şi al Consiliului Judeţean Maramureş, preşedinte Zamfir Ciceu, parteneri ai Universităţii Tehnice Cluj Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, coordonator lector universitar dr. Delia-Anamaria Răchişan.
Din comitetul ştiinţific au făcut parte: dr. George Achim, drd. Elena Emilia Antal, Mirela Barz, prof. Ion Botoş, dr. Gheorghe Bârlea, etnolog Pamfil Bilţiu, dr. Adriana Călăuz, dr. Luca Capannolo, dr. Oana Chelaru, dr. Lidya Colangelo, dr. Nicolae Constantinescu, poeta Flavia Cosma, dr. Mihai Dăncuş, etnolog Ioana Dăncuş, dr. Carmen Dărăbuş, dr. Petru Dunca, Hamdy El-Sherif, dr. Ioana Fruntelată, dr. Ilie Gherheş, dr. Ion Ghinoiu, dr. Gheorghe Glodeanu, drd. Ivana Janic, drd. Şerban Morcovescu, dr. Mihaela Munteanu-Siserman, dr. Ovidiu Papană, dr. Mircea Păduraru, dr. Mihai Popa, dr. Mirona Popescu, dr. Virginia Popović, drd. Gheorghe Robescu, etnomuzicolog Constantin Secară, prof. Mohamed Ahmed Suleiman, dr. Luminiţa Todea, dr. Gheorghe Todincă, dr. Ion Taloş, dr. Aliteea Turtureanu, dr. Emil Ţîrcomnicu, dr. Rodica Ţurcanu şi nu în ultimul rând prietenul Cenaclului Scriitorilor din Maramureş (preşedinte Florica Bud) drd. Baki Ymeri.

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XIV (2015), nr. 301 (1-15 mai)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriaşi! Hristos a înviat!

Concursul de pile. Nicăieri nu am găsit o istorie a pilelor din societatea românească, deşi cred că ar fi necesară o asemenea lucrare. Aşa cum s-a realizat o istorie a prostiei, de ce nu ar fi şi una a pilelor. Desigur, nu mă refer la acele unelte nelipsite din gospodăria oricărui cetăţean harnic şi priceput, ci mă refer la acel fenomen atât de încetăţenit la noi de a apela pentru rezolvarea oricărei probleme din viaţă la intervenţia sau la protecţia unei cunoştinţe cu o poziţie socială, politică sau economică mai bună decât a noastră. Nu ştiu dacă fenomenul este prezent în viaţa şi istoria altor popoare, dar la noi, din păcate, înăbuşă oamenii de valoare, le stopează avântul, hărnicia, pofta de viaţă şi de muncă, făcându-i să-şi ia lumea în cap. În acelaşi timp, fenomenul blestemat promovează tot felul de nonvalori, de nulităţi, pe trepte tot mai înalte ale piramidei sociale. Oameni care nu se remarcă cu nimic a fi mai presus de plevuşca socială se trezesc peste noapte beneficiarii a tot felul de „succesuri”, care mai de care mai pompoase. Undeva, ascunsă după culise, veghează grijulie o rudă, un tovarăş de cârdăşie, un individ mituit să facă asta. Nu contează că persoana în cauză nu are nici o pregătire în domeniul în care este pusă să ia decizii, să controleze sau să conducă, important este că „are pile”. Când pila i se rupe, nulitatea se prăbuşeşte ca un balon dezumflat şi, cel mai adesea, o vedem mustăcind de după gratii. Se întâmplă şi situaţii de „conflict de interese”, când pilele însele se iau la trântă pentru protejaţii lor. Parcă am asista la o luptă între zeităţile Olimpului pentru a favoriza pe unii sau pe alţii, persoane, grupuri politice, sociale sau chiar popoare întregi.