Baia Mare a devenit capitală culturală pentru două zile în cadrul Conferinţei internaţionale „Tradiţie şi inovaţie. Unitate şi diversitate în context european”

02/11/2015

de Gelu DRAGOȘ

Rachisan

Delia Anamaria Răchişan

Vineri şi sâmbătă, 30-31 octombrie 2015, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, director dr. Teodor Ardelean, a avut loc Conferinţa internaţională „Tradiţie şi inovaţie. Unitate şi diversitate în context european”, ediţia a II-a, în cadrul unui proiect realizat cu sprijinul municipiului Baia Mare, primar Cătălin Cherecheş şi al Consiliului Judeţean Maramureş, preşedinte Zamfir Ciceu, parteneri ai Universităţii Tehnice Cluj Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, coordonator lector universitar dr. Delia-Anamaria Răchişan.
Din comitetul ştiinţific au făcut parte: dr. George Achim, drd. Elena Emilia Antal, Mirela Barz, prof. Ion Botoş, dr. Gheorghe Bârlea, etnolog Pamfil Bilţiu, dr. Adriana Călăuz, dr. Luca Capannolo, dr. Oana Chelaru, dr. Lidya Colangelo, dr. Nicolae Constantinescu, poeta Flavia Cosma, dr. Mihai Dăncuş, etnolog Ioana Dăncuş, dr. Carmen Dărăbuş, dr. Petru Dunca, Hamdy El-Sherif, dr. Ioana Fruntelată, dr. Ilie Gherheş, dr. Ion Ghinoiu, dr. Gheorghe Glodeanu, drd. Ivana Janic, drd. Şerban Morcovescu, dr. Mihaela Munteanu-Siserman, dr. Ovidiu Papană, dr. Mircea Păduraru, dr. Mihai Popa, dr. Mirona Popescu, dr. Virginia Popović, drd. Gheorghe Robescu, etnomuzicolog Constantin Secară, prof. Mohamed Ahmed Suleiman, dr. Luminiţa Todea, dr. Gheorghe Todincă, dr. Ion Taloş, dr. Aliteea Turtureanu, dr. Emil Ţîrcomnicu, dr. Rodica Ţurcanu şi nu în ultimul rând prietenul Cenaclului Scriitorilor din Maramureş (preşedinte Florica Bud) drd. Baki Ymeri. Citește restul acestei intrări »


Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XIV (2015), nr. 301 (1-15 mai)

29/05/2015

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriaşi! Hristos a înviat!

pr. Stanciulescu-BardaConcursul de pile. Nicăieri nu am găsit o istorie a pilelor din societatea românească, deşi cred că ar fi necesară o asemenea lucrare. Aşa cum s-a realizat o istorie a prostiei, de ce nu ar fi şi una a pilelor. Desigur, nu mă refer la acele unelte nelipsite din gospodăria oricărui cetăţean harnic şi priceput, ci mă refer la acel fenomen atât de încetăţenit la noi de a apela pentru rezolvarea oricărei probleme din viaţă la intervenţia sau la protecţia unei cunoştinţe cu o poziţie socială, politică sau economică mai bună decât a noastră. Nu ştiu dacă fenomenul este prezent în viaţa şi istoria altor popoare, dar la noi, din păcate, înăbuşă oamenii de valoare, le stopează avântul, hărnicia, pofta de viaţă şi de muncă, făcându-i să-şi ia lumea în cap. În acelaşi timp, fenomenul blestemat promovează tot felul de nonvalori, de nulităţi, pe trepte tot mai înalte ale piramidei sociale. Oameni care nu se remarcă cu nimic a fi mai presus de plevuşca socială se trezesc peste noapte beneficiarii a tot felul de „succesuri”, care mai de care mai pompoase. Undeva, ascunsă după culise, veghează grijulie o rudă, un tovarăş de cârdăşie, un individ mituit să facă asta. Nu contează că persoana în cauză nu are nici o pregătire în domeniul în care este pusă să ia decizii, să controleze sau să conducă, important este că „are pile”. Când pila i se rupe, nulitatea se prăbuşeşte ca un balon dezumflat şi, cel mai adesea, o vedem mustăcind de după gratii. Se întâmplă şi situaţii de „conflict de interese”, când pilele însele se iau la trântă pentru protejaţii lor. Parcă am asista la o luptă între zeităţile Olimpului pentru a favoriza pe unii sau pe alţii, persoane, grupuri politice, sociale sau chiar popoare întregi. Citește restul acestei intrări »