DEPARTE

de Ionel SIMA

Departe… departe,
este prea departe
după dealuri
de gânduri
după codri ce fac valuri
cu frunza și apa
din vaduri,
mă duce mereu dorul
să merg să-mi mai văd
odorul, unde-am crescut
și nu pot să-l uit.

GÂNDURI RĂZLEȚE

de Ionel SIMA

Fac pași pe nori
cu grijă să nu cad
și-ncet, ca lacrimi
să n-arunce
să plângă florile-n zadar
ori gândurile să nu urce.
Și gândurile se îngrămădesc
și vor să iasă la lumină
și nu mai pot să mă gândesc
la ce a fost
și ce-o să vină.
Răsare soarele, ori luna
și gândurile nu-mi dau pace
mă frământă și nu-mi place
și ele zboară-n minte într-una.
Mi-e inima-ntr-un zbucium nefiresc
și mă apasă și se plânge
că nu-i dau pace, n-o-ngrijesc
de dorul tău încet se frânge. 

ÎMI PLACE NOAPTEA

de Ionel SIMA

Îmi place noaptea
că sunt singur
cu gândurile mele
și mă plimb liniștit
pe cer și printre stele.
Aud strigătul lumii
ca o tăcere mută
ascult și tac
și îngerii ascultă.
Îmi place noaptea
să privesc
lumina neagră a nopții
să îmi ascult gândurile
să-mi număr sorții. 

CÂTEODATĂ

de Ionel SIMA

Câteodată
mă trezesc
într-un geamăt
de frunză.
Se naște un mugur?
Ori plânge o muză?
cu lacrimi de vers.
Câteodată
mă trezesc
într-un suspin
de ape
unde vin
să se-adape
ochi de copilă
flori de lumină
ce vin din univers. 

TE-AM SCULPTAT

de Ionel SIMA

Te-am sculptat
în lacrimi iubire
lacul lacrimii
tremura de dorul tău.
Te-am sculptat
în raze de lună iubire
luna era palidă
de dorul tău.
Te-am sculptat
în petale de floare
iubire
florile plângeau
de dorul tău. 

ÎNTR-O ZI

de Ionel SIMA

Într-o zi
se va scutura
ultimul noi
iar o rază de soare
se va rupe bucăți
de privirea
ochilor tăi
plânși de dorul meu. 

ÎN GRIJA ZILEI

de Ionel SIMA

În grija zilei ce-o avem
Uităm adesea să trăim
Zi de zi mai multe vrem
Și-uităm adesea să iubim.

În grija zilei ce ne-apasă
Uităm că viața-i trecătoare
Vrem s-adunăm mai multe-n casă
Dar când vom trăi viața oare?