UN CUVÂNT AMINTIND COPILĂRIA

de Gabriela Genţiana GROZA

M-am născut în comuna Vadu Săpat, așezată la poalele dealurilor Istriței, în județul Prahova. Locul natal mi-a fost leagăn al copilăriei până la vârsta de nouă ani. Unul dintre cuvintele care îmi stârnește amintiri din acea parte a vieții mele este cuvântul „paparudă”.Tata era preot la biserica din sat, iar mama funcționa ca învățătoare la școala gimnazială. Părinții mei aveau de crescut cinci copii: patru fete și un băiat. Când ei erau plecați la datoria lor în sat, noi copiii rămâneam acasă, surorile mai mari având grijă de cele mai mici dintre noi. Îmi amintesc că într-o vară a fost o secetă cumplită, canicula și lipsa apei în sol făcuseră ca viața sătenilor să fie chinuitoare.

Să ştiţi că toate imperiile au căzut când au lovit maternitatea şi au atacat familia!

UN DIALOG NECONVENŢIONAL DAR PLIN DE SINCERITATE, REALISM, ADEVĂR ŞI MULT DISCERNĂMÂNT
cu
PĂRINTELE NICOLAE TĂNASE DE LA VALEA PLOPULUI

realizat de Stelian GOMBOŞ

De multe ori ne spunem în gând: noi decidem ce facem cu trupul, corpul nostru, noi hotărâm dacă facem copilul sau nu, pentru că nu ăia care dau din gură pe la tv şi prin ziare ne ajută să ne creştem copilul, ei nu se întreabă dacă avem ce să-i oferim copilului, dacă avem ce să-i dăm de mâncare, ei doar dau din gură… Ce să mai spunem de „gura ţaţelor”, alea care hulesc: copil din flori, copil de fată mare… Există în România un om care s-a gândit la toate astea: Părintele Nicolae Tănase de la Valea Plopului. Un om care a luat asupra sa greşelile altora. Un om care a oferit o alternativă. Un om, despre care, din păcate, nu au auzit şi consătenii femeilor care şi-au vândut copiii ţiganilor din Sinteşti. Un om pe care trebuie să îl ajutăm. Multe ar fi de spus. Prefer să nu mai „dau şi eu din gură”, şi să arăt faptele: Părintele Nicolae Tănase, căsătorit şi tată a şase copii, este preot într-un sat din România, Valea Plopului şi un alt sat din apropiere, Valea Screzii, ambele din judeţul Prahova.