Diarium Academicum Septentrionis (IX)

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.

14 iunie 1936. Are loc Congresul artiștilor plastici din Transilvania și Banat, convocat de Aurel Popp și János Thorma, care a hotărât înființarea Sindicatului Artelor Frumoase. Din Maramureș a mai participat și Gheza Vida, remarcat mai ales pentru sculpturile sale.

Noiembrie 1934. Gazeta „Bányai Lapok” („Pagini băimărene”) publică prima cronică despre Gheza Vida, intitulată „Un nou talent”. Materialul se încheie cu o concluzie categorică: „Gheza Vida trebuie elogiat și ridicat în slăvi, pentru că el este omul viitorului”.

7 septembrie 2001. A plecat dintre cei vii prof. univ. dr. Pompiliu Teodor, mare istoric român, Membru corespondent al Academiei Române din 13 noiembrie 1990. S-a născut la 19 iulie 1930 la Ilia, în județul Hunedoara. Studii la Deva și Cluj. Teza de doctorat în 1970, cu titlul „Samuil Micu. Istoric”. Specializare la Viena. Cercetător, cadru universitar, șef de catedră. Deschizător de drum în domenii precum istoria ideilor, iluminismul românesc, istoria bisericii. Actuala generație de buni istorici ai României îi datorează formarea marelui cărturar. Substanțialitatea conținuturilor,

Diarium Academicum Septentrionis (VII)

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.

Academicianul Ion Pop a primit titlul de Cetățean de Onoare al Maramureșului – 26 septembrie 2018. (CJMM)

6 iulie 1971. Medalionul „Nicolae Iorga – istoricul”, prilejuit de Centenarul nașterii sale este găzduit în cotidianul „Pentru socialism” de la Baia Mare.

20 iulie 1971. Împlinirea unui veac și jumătate de la nașterea lui Vasile Alecsandri, scriitor cu largă popularitate în epoca sa, a determinat ziarul „Pentru socialism” din Baia Mare să-i evoce memoria într-un medalion dedicat și botezat „Alecsandri – omul și opera – 150 de ani de la naștere”.

19 august 1971. Baia Mare. Ziarul „Pentru socialism” acordă spațiu cultural-memorial marilor personalități ale Neamului Românesc publicând articolul „Nemuritorul geniu – 90 de ani de la nașterea lui George Enescu”.

1 octombrie 1971. Despre „Atlasul lingvistic al Maramureșului (Vol. II)”, apărut la Editura Academiei RSR (Cuvânt înainte, la primul volum – acad. Emil Petrovici) scrie ziarul „Pentru socialism”, apreciind, în cuvinte alese, realizarea cercetătorilor clujeni Petru Neiescu, Grigore Rusu și Ionel Stan. Cele 294 de hărți tematice permit ordonarea informațiilor privind răspândirea etno­grafică a unor termeni referitori la casă, agricultură, legumicultură, pomicultură, viticultură, apicultură, cânepă și hrană, adunați din cele 20 de localități anchetate.

Acad. Ion Pop

29 septembrie 2018. „Gazeta de Maramureș”. Nicolae Teremtuș scrie despre Academicianul Ion Pop care a primit titlul de Cetățean de Onoare al Maramureșului. Redăm primul alineat al reportajului: „Pentru acest proiect de hotărâre au fost făcute pregătiri intense de către consilierul județean Teodor Ardelean… Alesul maramureșenilor a pus în fața fiecărui consilier câte o publicație «Gazeta de Maramureș» și o pagină din «Graiul Maramureșului» în care a fost prezentată o activitate la Academia Română. Teodor Ardelean a dorit să atragă atenția aleșilor maramureșeni cu privire la faptul că Baia Mare are o conexiune specială, prin Biblioteca Județeană, cu Academia Română, iar aceste recunoașteri ale meritelor unor maramureșeni, mentori ai Academiei, nu fac decât să întregească conexiunea stabilită cu cel mai înalt for științific al țării”. Au urmat discursurile, iar cele mai importante au fost ale profesorilor Ștefan Vișovan și Teodor Ardelean. Sunt reproduse apoi de către reporter

Diarium Academicum Septentrionis (V)

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.

Gheza Vida
(28 febr. 1913 – 11 mai 1980)

1950. Gheza Vida își începe cariera didactică la Școala medie de artă plastică din Baia Mare, ca profesor și director, școală pentru înființarea căreia s-a luptat constant și eficient.

1953. Pentru merite deosebite în arta plastică și pentru contribuțiile sale obștești în organizațiile profesionale, Gheza Vida este recompensat cu Premiul de Stat.

1957. În acest an roditor și „răsplătitor”, Gheza Vida este ales deputat în Marea Adunare Națională și recompensat cu titlul de Maestru emerit al artei.

1958. Sculptorul băimărean Gheza Vida organizează o expoziție personală la București (sculpturi în lemn, linogravuri și desene în tuș) și participă la Bienala de la Veneția și la Expoziția de artă plastică a țărilor socialiste, de la Moscova.

1959. Gheza Vida este prezent cu lucrări de sculptură la expozițiile de artă plastică românească de la Praga, Budapesta și Varșovia.

5-7 septembrie 2017. Are loc la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare Conferința Internațională de Onomastică „Numele și numirea”, ediția a IV-a. Organizator: prof. univ. dr. habil. Oliviu Felecan.

Diarium Academicum Septentrionis (IV)

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.

14 ianuarie 1975. Autograf de la Mihai Beniuc, pe pagina de gardă a cărții „Patrula de noapte” apărută la Editura „Eminescu” București în 1975: „Tovarășului Octavian Bandula, în semn de prețuire și dragoste deosebită”.

3 septembrie 1991. Primește bun de tipar la Editura Albatros romanul „Fețele tăcerii” de Augustin Buzura, Ediția a II-a revăzută și adăugită de autor. Pe coperta IV un fragment analitic din N. Steinhardt: „Carol Măgureanu (…) prin suferință și umilință, cunoaște purificarea, are acces la bunătate, frumusețe, iertare și mântuire! E unul dintre cele mai importante și mai originale personaje ale presei noastre de ficțiune. E o figură dostoievskiană afină lui Alioșa, dar mai complicată, mai umană, Carol Măgureanu e dovada peremptorie a înălțimii talentului lui Buzura”.

1960. Maestrul Gheza Vida își continuă periplul internațional fiind prezent cu sculpturi de lemn la expoziția de artă românească de la Leningrad (Sankt Petersburg), Cairo, Alexandria, în Finlanda ș.a.

1961. Sculptorul maramureșean Gheza Vida expune lucrări în lemn la expozițiile de artă românească organizate la Paris, în Danemarca și la Sofia. Este ales pentru a doua oară deputat în Marea Adunare Națională.

1963. Cu prilejul împlinirii a 50 de ani de viață, artistul maramureșean Gheza Vida primește Ordinul Muncii,

Diarium Academicum Septentrionis (VI)

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Mircea Augustin Maliţa
(n. 20 februarie 1927 – d. 21 mai 2018).
Sursa: Wikipedia

2-3 noiembrie 1989. Vizita academicianului Mircea Malița în Maramureș, la invitația Comitetului de Cultură și Educație Socialistă. Inițiator: prof. Teodor Ardelean, inspector. Primire la Comitetul Județean PCR: Vasile Bărbuleț (prim secretar); Vasile Gaftone (secretar cu propaganda). Masă rotundă la Spitalul Județean cu tema „Inteligența artificială și sistemele expert în medicină”. Intervenția academicianului ridică ștacheta axiologică a reuniunii, abordând definiții noi, conexiuni și configurări, vorbind despre sistemele expert etc. Conf. univ. dr. C. Giumale de la Universitatea Timișoara a mărturisit: „A vorbi despre profesorul Malița este exact cum ai fi la ONU, tu reprezentant al Republicii Togo și să trebuiască să intervii după reprezentantul Statelor Unite”. Alte intervenții: dr. Constantin Opriș (director), dr. Gh. Mihalaș (Timișoara), dr. Virgil Enătescu, dr. C. Arion și dr. Ioana Bărbat (București), dr. Mircea Mureșan (Baia Mare), dr. Ovidiu Popescu (Ministrul Sănătății). În final, prof. Teodor Ardelean a rostit un Omagiu pentru „purtătorii activi de materie cenușie”, făcând trimitere la profesorul Mihai Pop, care a conferențiat anul trecut timp de trei luni în SUA și s-a concluzionat că după această vizită, americanii știu azi mai multe despre folclorul românesc decât știu folcloriștii români adunați toți la un loc! În zilele următoare

Diarium Academicum Septentrionis (III)

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.

22 iulie 2014. De praznicul Sfânta Maria Magdalena, cea întocmai cu apostolii cinstită, PS Iustin Sigheteanul a slujit împreună cu IPS Andrei Mitropolitul la nou-înființata mănăstire din hotarul satului natal al Înaltpreasfinției Sale, Oarța de Sus, ctitorie de suflet a Mitropolitului.

23 august 2014. La Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, Preasfințitul Iustin Sigheteanul a primit vizita inginerului Nicolae Noica, personalitate care, în perioada de ministeriat de la „Lucrările Publice” a ajutat foarte mult Mănăstirea Rohia din Maramureș.

5 septembrie 2014. PS Iustin Sigheteanul a participat în Centrul Vechi al municipiului Baia Mare la Conferința „Pintea Viteazul și curajul de a sta împotrivă” susținută de prof. dr. Teodor Ardelean și dr. Ioan Marchiș. La rugăciunea de seară, IPS Andrei a dat citire Mesajului Preafericitului Părinte Patriarh Daniel adresat participanților la Reuniunea Națională a Tinerilor Ortodocși, eveniment național cu participare internațională.

6 septembrie 2014. Sfânta Liturghie ocazionată de încheierea Reuniunii Tinerilor Ortodocși a fost oficiată la Catedrala Episcopală din Baia Mare și prezidată de IPS Andrei Mitropolitul înconjurat de PS Petroniu al Sălajului și PS Iustin Sigheteanul.

1999. La inițiativa acad. Augustin Buzura, președintele Fundației Culturale Române, în incinta Muzeului

Diarium Academicum Septentrionis (II)

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.

1955. Printr-o scrisoare trimisă din Cluj, acad. Constantin Daicoviciu se oferă să-l ajute în activitatea sa de cercetare a istoriei vechi a Maramureșului pe profesorul sighetean Francisc Nistor, care începuse deja și prospecțiuni arheologice pe Dealul Solovan și la Oncești (Informație după manuscrisul „Portrete de dascăli maramureșeni” de Ion Berinde (p. 185), păstrat la Secția Colecții Speciale a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”). De altfel, după unii istorici, Francisc Nistor este „descoperitorul primei așezări dacice din Maramureș de pe Dealul Cetățuia din Oncești”.

1935. Francisc Nistor a participat la ședința operativă a Fundațiilor Regale, când s-a discutat problema înființării Muzeului Satului din București. „Atunci s-a angajat, în fața sociologului Dimitrie Gusti, că va sprijini acțiunea de achiziționare a unei biserici de lemn și a unor gospodării din Maramureș. El și-a respectat cuvântul dat. În Muzeul Satului, biserica din Dragomirești, gospodăria familiei Pleș din Ieud, o poartă din Vadul Izei și alta din Ferești sunt vizitate anual de zeci de mii de turiști români și străini”. (Citat din manuscrisul „Portrete de dascăli maramureșeni” de Ion Berinde, p. 184-185, păstrat la Secția Colecții Speciale a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”).

25-28 octombrie 2002. La inițiativa profesorului Radu Rey și în organizarea

Diarium Academicum Septentrionis (I)

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

13-17 iunie 2012 – S-a desfă­șurat la Satu Mare și Debrecen cel de-al IV-lea Congres Internațional de Biologie Celulară și cea de-a XXX-a Sesiune Științifică Anuală a Societății Române de Biologie Celulară, organizat de Societatea Română de Biologie Celulară, Filiala Satu Mare, Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” Arad și Universitatea din Debrecen (Ungaria). Personalități „cardinale”: acad. Maya Simionescu, acad. Octavian Popescu, prof. univ. dr. Coralia Cotoraci, dr. Gheorghe Benga (membru corespondent al Academiei Române), prof. univ. dr. Aurel Ardelean (Rector fondator al Universității de Vest „Vasile Goldiș”), prof. univ. dr. Gavril Ardelean (Prorector), alte distinse personalități din Ungaria, Israel, SUA, Belgia ș.a.

Acad. Maya Simionescu a ținut conferința: „George Emil Palade – 100 de ani de la nașterea laureatului Premiului Nobel”. Au fost înscrise 50 de prezentări orale și 106 lucrări științifice tip poster, din domenii precum: biotehnologie, neurobiologie, biochimie, bioinformatică, medicină de laborator, genetică, anatomie patologică, biologia celulelor stem.

13-14 noiembrie 2015 – Centrul de Cercetări Biologice Jibou a fost gazda unei prestigioase sesiuni științifice internaționale cu titlul „Flora, vegetația, fauna, ecologia și ocrotirea patrimoniului natural al Sălajului”. Evenimentul a fost organizat de Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, parteneri fiind Centrul de Cercetări Biologice Jibou,