Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XXI (2021), nr. 444 (16 – 30 Aprilie)

10/05/2021

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

INRI_foto_Delia_Florea biserica

Dragii mei enoriași! Hristos a Înviat!

„Singurătatea” Domnului Hristos. Era Vineri seara. Mântuitorul fusese răstignit, crucea era ridicată. Torționarii lui, ostași, preoți și bătrâni ai poporului, până și tâlharii răstigniți de-o parte și de alta a Lui râdeau de El și-L batjocoreau: „Zicea că este Fiul lui Dumnezeu! Coboară-Se acum de pe cruce și vom crede în El!” „Pe alții i-a mânuit, dar pe Sine nu poate să se mântuiască!” și alte multe asemenea cuvinte batjocoritoare. Durerile erau insuportabile. Sângele se scurgea din răni. Moartea se apropia grăbită cu fiecare clipă. Cine s-ar mai fi putut îngriji de altcineva în asemenea momente?! Și, totuși! Iisus mai avea o grijă: mama Lui. Știa că ea rămâne singură și cu inima sfâșiată de durere. Ostașii permit rudelor și apropiaților să se apropie de piciorul crucii. Printre cei ce se apropie se află Sfânta Fecioară Maria și Sfântul Apostol Ioan. Cu un efort supraomenesc, Iisus o lasă pe mama Sa în grija prietenului cel mai apropiat, în grija apostolului Ioan.

Ochii i se încețoșează. Durerile sunt tot mai mari. Ca Om, Iisus se simte neputincios în fața morții. Citește restul acestei intrări »


„Sfintele Paști înseamnă multă lumină, cea mai puternică lumină pe care o putem trăi noi, muritorii”

02/05/2021

de acad. Ioan-Aurel POP

„La Paști”

Titlul de mai sus este preluat dintr-o poezie de George Coșbuc. Scrisă cu circa 125 de ani în urmă, unora li se va părea ciudată chiar și prin titlu, ca să nu mai vorbesc de numele volumului, apărut în 1896, din care compoziția face parte: „Fire de tort”. Mai întâi, odată cu pierderea simțului limbii române, unii se întreabă dacă nu ar fi fost corect „De Paște” în loc de „La Paști”. Ar fi fost corect poate, numai că în graiul ardelenesc sărbătoarea Învierii Domnului se cheamă „Paști” și nu „Paște”. Azi ni se spune că sunt corecte ambele forme, iar în limbile romanice avem corespondente pentru amândouă. În franceză se zice Pacques (la plural, adică „Paști”), iar în italiană se zice Pasqua (la singular, adică „Paște”). În românește, totuși, Citește restul acestei intrări »