Când „DĂRUIEȘTI DIN CE EȘTI”!

O lecție care se învață treptat. Consider eu am învățat-o, dar iată că și alții.

 

Am primit Prioripost un superb ALBUM ILUSTRATIV, intitulat „PE PLAIURILE SLĂNICULUI”, semnat de Domnul VIOREL VASILE (VIVAS), personalitate bine-cunoscută din acest oraș, OM DE CULTURĂ, cu sufletul plin de lumină, Lumină cu care vorbește.

Ce frumos e să am acum lângă mine fotografii cu locurile copilăriei, pe care să le revăd, rememorând și retrăind clipele unice trăite acolo, între oameni iubitori, care știu să se bucure de ceea ce Dumnezeu le-a dăruit!

Cunoșteam fotografiile acestui Artist și în vederea realizării unui viitor album, chiar am scris un Cuvânt înainte, MIRAJUL LUMINII, care este cuprins în el și din care vă redau doar un fragment.

Albumul conține 55 de lucrări de artă, surprinzând plaiurile pitorești la diferite momente ale zilei, fiecare

Mulțumiri domnului director Mircea Petean!

Mulțumim colaboratorului nostru Mircea Petean, directorul Editurii Limes, respectiv directorul onorific al Revistei de cultură și atitudine CRONOGRAF, pentru cuvintele alese adresate Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare și directorului instituției, dr. Teodor Ardelean, așternute în paginile revistei mai sus menționate nr 3(23), an VI, septembrie 2021.

Din carnetul editorului

de Mircea PETEAN
Poet, director Editura Limes, Cluj-Napoca

Fără o bună colaborare cu bibliotecile județene și universitare, municipale, orășenești sau chiar sătești, nici un editor din țara aceasta nu ar avea șanse de succes. Am avut norocul de a cunoaște oameni de carte adevărați, conducători de astfel de instituții – unii dintre ei le-au refăcut din temelii, alții le-au remodelat, astfel încât să corespundă necesităților unei lumi aflată într-un proces de perpetuă înnoire. I-aș numi aici și acum pe câțiva dintre ei, cu care am avut un parteneriat extraordinar: regretații Traian Brad (Cluj-Napoca) și Ioan Popișteanu (Constanța); apoi, Doru Radosav, Valentin Orga (fostul și actualul director al BCU Lucian Blaga din Cluj-Napoca), Zanfir Ilie (Galați), Dumitru Ghiță (Călărași), Gh. Gabriel Cărăbuș (Suceava), Doina Popa, Adrian Grănescu (Cluj-Napoca), Mioara Pop (Alba Iulia), Florica Pop (Zalău), Ligia Mirișan (Oradea), Nicolae Busuioc, Catinca Agache, Camelia Leonte (de la Biblioteca Județeană Gheorghe Asachi din Iași), Teodora Fântânaru (Focșani), Corina Teodor (Târgu-Mureș), Constantin Bostan (Piatra Neamț), Echim Vancea (Sighetu Marmației) ș.a., să mă ierte cei pe care nu i-am pomenit. Între ei, însă, cel mai impozant și mai vrednic a fost și este Teodor Ardelean.

Nu cred în reîncarnare. Şi totuşi!

Gelu Dragoș

Fugit irreparabile tempus

sau

Timpul fuge fără să se mai întoarcă

Gelu Dragoș

de Vasile BELE

A scrie în „câteva vorbe” despre poetul Gelu Dragoș îmi este cu neputință, oricât aș încerca să concentrez esența scrierii. Ne cunoaștem de „ceva vreme”… să tot fie multișor de-atunci. I-am admirat mereu poeziile – încărcate de mesaj. I-am admirat mereu talentul și prețuirea, mai ales când vorbești despre prieteni și prietenii. Foarte prietenos… uneori face „risipă” de prietenie. Un om sincer! Săritor. Mereu sare în sprijinul colegilor și a prietenilor întru scris, vorba latinului, „Ego sum, qui sum”, (trad. „Eu sunt cel ce sunt!”). Un motiv de a-l felicita și de a-l asigura de-o și mai adâncită prietenie.

Am colaborat la proiecte literare. Este un om cu principii și idei. Nu se irosește și nici nu face rabat de la principiul calității literare.

Teodor Ardelean, directorul nostru

Se împlinesc 20 de ani de când pe harta destinului cultural al bibliotecii noastre şi-a pus amprenta un om cu un parcurs profesional de excepţie şi cu o vocaţie culturală rară – Teodor Ardelean. Sunt 20 de ani… în care s-a dedicat trup şi suflet acestei instituţii. Este de necontestat faptul că aproape tot ceea ce reprezintă Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare astăzi i se datorează: dotarea, fondul de carte şi, desigur, anvergura şi prestigiul dobândite.

Până în anul 1999, Biblioteca Judeţeană a funcţionat într-un spaţiu neadecvat – un cămin studenţesc al universităţii băimărene, de unde urma să fie evacuată, iar noul sediu era tot în construcţie din cauza bugetului auster, ajungând să fie „refugiul vagabonzilor”, un peisaj urban arid şi trist.

Cu toate că managementul instituţiei şi inimosul colectiv al bibliotecii făceau eforturi mari pentru a menţine flacăra culturii aprinsă, lucrurile nu stăteau deloc bine. În luna mai a anului 2000, situaţia bibliotecii era „încă… incertă”.

Acesta era contextul în care, în februarie 2001, revine în fruntea instituţiei în calitate de director Teodor Ardelean, iar biblioteca primeşte un suflu nou şi o nouă direcţie.

Având o atitudine spirituală înaltă,

Despre OMUL pe care am onoarea să îl numesc PRIETEN

Cu drag despre OMUL pe care am onoarea să îl numesc PRIETEN, unul dintre puţinii pe care timpul şi situaţiile, mai mult sau mai puţin confortabile, l-au cernut din majoritate.

Despre prof. dr. Teodor Ardelean s-ar putea scrie volume întregi şi tot nu ar fi suficiente pentru a acoperi complexitatea şi măreţia sa, valoarea pe care a oferit-o comunităţii noastre, prin punerea în lumină a tot ceea ce defineşte mai bine un loc: cultura.

Nu ştiu dacă i-am mulţumit vreodată pentru prezenţa sa în viaţa mea, a noastră, mai ales în momentele grele prin care am trecut eu şi familia mea. A fost alături de mine şi de mama mea în cea mai grea perioadă, când tatăl meu, prof. univ. dr. Dorel Cherecheş a urcat la ceruri, onorând, la fel cum a făcut cu multe alte personalităţi care au contribuit major la viaţa şi dezvoltarea oraşului nostru, memoria şi activitatea sa. Mai ales pentru asta, dar şi pentru sprijinul său dat proiectelor pe care le-am gândit şi dezvoltat pentru băimăreni şi pentru Baia Mare, pentru toate sfaturile preţioase şi susţinerea oferită

Mesajul Executivului Consiliului Judeţean Maramureş adresat dr. Teodor Ardelean, la aniversarea vârstei de 70 de ani

dr. Teodor Ardelean

Timpul constituie o resursă preţioasă pentru fiecare dintre noi, însă îl face cu adevărat valoros ceea ce alegem noi să facem în timpul pe care îl primim în dar. Există oameni care gonesc spre o destinaţie oarecare, fără să privească înapoi, dar şi oameni care privesc în urmă, la fiecare pas, doar pentru a se asigura că fiecare acţiune întreprinsă de ei întăreşte temelia pe care, cei ce-i vor urma, vor putea clădi. Un astfel de om excepţional este şi distinsul dr. Teodor Ardelean care, dintr-o generozitate greu de egalat, şi-a dedicat întreaga carieră proiectelor culturale ambiţioase cărora le-a dat viaţă.

Redactor, bibliotecar, profesor, director de şcoală, instructor cultural, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Maramureş, senator, decan al Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” – filiala Baia Mare, consilier judeţean şi, de 20 de ani, director al Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, dr. Teodor Ardelean s-a achitat cu aceeaşi firească dedicare şi înaltă competenţă de fiecare nouă provocare ivită în parcursul său profesional. Când vorbim despre o persoană a cărei carieră poate fi cuantificată în sutele de mii de volume pe care le-a pus la adăpost în instituţia de prestigiu pe care o conduce, aducându-le, astfel, mai aproape de publicul larg, cuvintele sunt mărunte

Profesorul doctor Teodor Ardelean – Cărturarul de inspiraţie şi statură şaguniană – 70 ani

Născut pe minunatele plaiuri sălăjene la 14 iunie 1951, profesorul enciclopedist Teodor Ardelean se apropie de semicentenarul care l-a consacrat ca pe unul dintre cei mai prestigioşi intelectuali ai Maramureşului, cu care s-a identificat de peste 44 de ani. Aici a trăit şi trăieşte o frumoasă poveste de dragoste între el, Dumnezeu şi Neamul Său. Pe Dumnezeu L-a iubit şi L-a ascultat descifrându-I voinţa şi menirea pe care i le-a hărăzit în această frumoasă lume văzută. Neamul şi l-a cinstit, înălţat, venerat şi slujit cu toată conştiinţa şi fidelitatea unei personalităţi complexe şi complete, bazându-şi existenţa pe cei trei piloni fundamentali – credinţă, familie, cultură, prin care s-a zidit pe sine şi a construit şi ctitorit în viaţă instituţii culturale unice, ziduri pentru veşnicie şi, mai ales, personalităţi umane, cărora le-a insuflat dragostea de cultură, de cercetare şi de valori şi tradiţie.

Cunoscându-l şi urmărindu-l pe parcursul ultimelor trei decenii, în toate funcţiile şi demnităţile pe care le-a deţinut, cea mai dragă fiindu-i, cred, cea de director al Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, pentru că este de o fiinţă cu ea, din punct de vedere spiritual – cultural şi ctitoricesc, fiindu-i naş, părinte, ctitor, suflet, minte şi trup – ne-am fost aproape unul altuia, inspirându-ne şi susţinându-ne reciproc în demersul unic şi dureros de necesar – acela de a dărui frumosului şi unicului nostru oraş – Baia Mare – o inimă şi un suflet.

Domnia Sa i-a dăruit o bibliotecă

Schiţă de portret în acvaforte

de acad. Ioan-Aurel POP
Preşedintele Academiei Române

Imaginea pe care o am în minte despre profesorul Teodor Ardelean este aceea de om-fluviu, întruchipat de un şuvoi benefic, capabil să purifice tot răul şi să aducă mereu binele, adevărul şi dreptatea. De-a lungul vieţii, nu a stat o clipă locului, să-şi vadă de lecturile şi de scrierile sale, să-şi îndeplinească datoria impusă de soartă şi să aştepte liniştit trecerea anilor.

L-am surprins mereu în acţiune, pasionat de cărţi şi de bibliotecă, mai ales de biblioteca judeţeană pe care o conduce. Aici, a reuşit să constituie o zestre de carte unică între bibliotecile de profil, să facă din aşezământ un for cultural de prim-plan, să organizeze activităţi demne de centrele culturale şi universitare de cel mai înalt rang. L-am remarcat ca filosof, ca istoric, ca filolog, ca om de cultură şi ca intelectual, în general, iubind creaţia spirituală clasică, promovând şi produsele minţii şi inimii tinerilor, publicând periodice, organizând sesiuni ştiinţifice, simpozioane, colocvii, colecte pentru Basarabia, nordul Maramureşului şi nordul Bucovinei, pentru românii din diaspora.

La mulți ani, Aurora! Dumnezeu să-ți ocrotească pașii în tot ce faci!

Dumnezeu, creatorul întregului Univers, ne-a dat nouă, oamenilor, câteva daruri minunate. O planetă pe care s-o gospodărim, un cod genetic prin care să poată fi dezvoltată ființa noastră și să se transmită caracterele și trasee de viață pentru care dominant devine indicele de relație, omul fiind expresia combinației dintre sine și ceilalți, prin ceilalți înțelegând în primul rând contemporanii, dar și moștenirea prin cunoaștere.

Pe traseul vieții mele am întâlnit câțiva semeni care-mi semănau în datele esențiale și cu care, prin natura raporturilor, am simțit „termenul asemenea” ca un indicator atât de contact cât și de traseu (! pe care adesea îl numim destin!). Era perioada în care, ca director al Clubului Studențesc de la Institutul de Învățământ Superior Baia Mare, am performat cultural împreună cu generația de aur a instituției, atât la nivelul corpului profesoral cât si (mai ales) împreună cu studenții de la Filologie. Aurora Covaciu era liderul în organizația oficială a asociației studenților pe întregul institut și cel mai bun partener al liderilor dăscălimii centrului universitar băimărean, din care niciodată nu vom uita pe profesorii Gheorghe Pop, Victor Iancu, Ion Chiș-Șter, Nicolae Felecan, Gheorghe Radu, Tănase Filip, Horia Ursu, Marius Jucan ș.a., adevărate „pietre de temelie” pentru ceea ce se configura esențial atunci – CARIERE DIDACTICE ȘI CULTURALE. S-a legat între noi o colaborare atât de sinceră, deschisă, armonioasă, fertilă etc. încât la toate întâlnirile de după acei ani simțeam nevoia accentuată amândoi să evocăm perioada și prea-fericiții ei referențiali majori. Cred și astăzi că atât pe traseul Aurorei cât și pe cel al meu ca foarte tânăr director ce se lua în piept și la piept cu vremurile perioada aceasta de 3-4 ani constituie un reper trainic în menirea superbă a lucrurilor bine făcute.

Privind retrospectiv,