Amintiri cu bibliotecari dintr-un februarie…, dar nu numai

16/02/2021

de Maria GÂRBE

Maria Gârbe

Cu tot respectul pentru actuala eră a informațiilor virtuale, nu se cade să uităm că anul acesta, în data de 3 februarie, s-au împlinit 553 de ani de la moartea lui Johannes Gutenberg (n. circa 1400 – d. 3 februarie 1468), inventator şi tipograf. Invenția lui – tipografia cu litere mobile, hârtia și cerneala au adus omenirii, de-a lungul celor 5 secole, avantaje de dimensiuni incomensurabile. Înainte de apariția și răspândirea tiparului, cărțile erau Manuscrise. Biblia cu 42 de rânduri, tipărită la 1455, este considerată a fi prima mare lucrare a lui Gutenberg, primul incunabul. Astăzi se mai găsesc puține exemplare complete sau chiar și fragmente ale acestei biblii. Unele sunt tipărite pe pergament, altele pe hârtie. Astfel, se impune definitiv superioritatea textului imprimat asupra manuscrisului.

Primele tipărituri au fost numite incunabule. Mi-am amintit că, în data de 3 februarie 1998, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, în colaborare cu Biblioteca Județeană Satu Mare, a organizat manifestarea Minunile tiparului, dedicată împlinirii a 530 de ani de la moartea lui Johannes Gutenberg. Bibliotecarii sătmăreni, director Gheorghe Toduț (n. 22 martie 1963 – d. 31 martie 2019, profesor doctorand în istorie, deputat în legislatura 1992-1996) și profesor-bibliotecar Paula Vasil-Marinescu, au adus pentru expoziție și un incunabul din colecțiile proprii. În acest context amintim o selecție din activitatea lor editorială: Gh. Toduț (autor, editor): Aspecte ale raporturilor Țării Românești cu Imperiul Habsburgic, în vremea lui Constantin Brâncoveanu (1995), Zece personalități istorice sătmărene (1997), Cultura sătmăreană în presa interbelică (2003); Paula Vasil-Marinescu (autor și coautor împreună cu Marta Cordea): Cartea veche străină în Biblioteca Județeană Satu Mare: sec. XV-XVI: catalog (1998), Cartea veche străină: sec. XVII: catalog: vol. I: A-C și vol. 2: D-K (2005). Despre importanța momentului, alături de alți participanți, a prezentat o comunicare bibliotecarul profesor Corneliu Oneț de la instituția gazdă.  Citește restul acestei intrări »


O Fundație culturală și o Revistă cu nume identice – „Pro Unione” (III)

14/11/2020

Augustin Cozmuța – 5 ani de la plecarea în eternitate.

de Maria GÂRBE

augustin-cozmuta

Augustin Cozmuţa
(14.11.1944-22.11.2015)

Scriitorul, jurnalistul, criticul literar Augustin Cozmuța a rămas în cărți, în presă, în documente și în amintirea noastră ca un cavaler al credinței în onoare (cum este titlul unui articol semnat de Ionel Andrașoni în revista clujeană „Orașul”). S-a născut toamna și a părăsit această lume tot toamna, și-a înscris existența între două paranteze rotunde, ambele decupate din sfârșitul toamnei, 14 noiembrie 1944 – 22 noiembrie 2015 (Anca Goja).

Pentru a marca 75 de ani de la nașterea sa soția și fiica, Ioana, cu sprijinul Editurii Ethnologica au editat în toamna anului 2019, volumul Călătorie spre constelația Scorpionului: Augustin Cozmuța – 75. În cele peste 320 de pagini au fost adunate texte, comentarii, cronici la volumele publicate, interviuri, poezii care conturează portretul omului de cultură, ziaristului, criticului Augustin Cozmuța, Citește restul acestei intrări »


Gânduri de bibliotecar pensionar

23/04/2020

de Maria GÂRBE

Fiecărui secol, biblioteca sa – așa scriam anul trecut, pe vremea asta, un articol publicat în e-Bibliotheca septentrionalis, dar și în cotidianul „Graiul Maramureșului”. Pentru că, dacă-i primăvară, la 23 aprilie este Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de Autor, decretată de UNESCO din 1995, sărbătoare preluată și de țara noastră, iar din anul 2005 în România s-a instituit, tot pentru această dată, și Ziua bibliotecarului.

Parcurgem vremuri adaptabile între biblioteca tradițională și biblioteca virtuală. Bibliotecile publice și-au câștigat în ultimii ani un binemeritat LOC DE ONOARE în cetate, scrie dr. Teodor Ardelean în prefața albumului acestei instituții[1]. Iată cum încercam să prezint, pe scurt, în 2019 activitatea Biblioteci Județene „Petre Dulfu” Baia Mare: are Secția pentru copii (cu Sala „Mircea Pop”, Ludoteca, suprafață destinată expozițiilor), Împrumut pentru adulți, Sala de lectură carte, Sala de lectură periodice, Centrul de Cercetare și Documentare Baia Mare al Academiei Române, Secția Britannica şi American Corner, Colecții speciale, Salonul artelor, Cabinetul de medalistică, Secția multiculturală, Sala multimedia, Bibliografic, Brevetotecă, Filiale de cartier în Baia Mare, Filiale peste granițe. Mai adăugăm activitatea editorială, programele culturale, Împrumutul interbibliotecar, editarea revistelor „Familia română”, revistă trimestrială de cultură și credință românească, „Bibliotheca septentrionalis”, publicaţie semestrială cu un supliment pentru cititorii elevi: „Fascinația lecturii”Citește restul acestei intrări »


Lansare de carte la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, luni 15 februarie, ora 13

15/02/2016

Lansare Cronica MM

de Ştefan SELEK

Luni, 15 februarie 2016
ora 13, sala de conferinţe

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „PETRE DULFU” BAIA MARE organizează lansarea cărţii „FILE DE CRONICĂ: Ţinuturile Chioar, Codru, Lăpuş, Maramureş – Volumul I (din paleolitic până în 1918)”.
Autori: LAURA TEMIAN, LAZĂR TEMIAN, VALENTIN BĂINŢAN, ZAMFIR DRAGOMIR, LAVINIU ARDELEAN
Vor vorbi despre autori şi carte: dr. ŞTEFAN VIŞOVAN, dr. FLORIAN ROATIŞ, dr. MIRCEA FARCAŞ
Moderator: dr. TEODOR ARDELEAN Citește restul acestei intrări »