„Limba noastră cea frumoasă” lăsată de izbeliște

31/08/2022

de Angela-Monica JUCAN

Verific aproape zilnic buletinul meteo – e drept că al altei părți a lumii, dar în varianta din limba română și redat și în scara de temperatură Celsius.

La început de iunie, vara se simte, din plin, în trepte termice. Iau o zi din iunie, nu la întâmplare, ci pe cea în care am început acest articol, cu mâinele ei (am și uitat-o, cum am uitat și de acest text, regăsit, revăzut și finalizat după vreo lună și jumătate). Astfel, pentru (un) mâine, se prognozează că la ora 11 vor fi 31°C (dar temperatura resimțită: 35°), cu explicația: „Caniculă”. La ora 12, vom avea 33°C, resimțite ca fiind 37 și tot „Caniculă”. Temperatura va crește în continuare, la orele 13 și 14 fiind de 34°C și resimțită ca de 38°C, dar… nu mai e „Caniculă”, ci… „Destul de cald”. Tot doar „Destul de cald” va fi și la ora 15, când temperatura ajunge și mai sus, la 35°C (resimțită de 39°C). Apoi, se „răcește”, temperatura fiind la orele 16 și 17 de 34°C (la 16, resimțită ca de 37°C, iar la 17 de 35°C), totuși, deși gradele sânt mai puține, nu mai e „Destul de cald”, ci, din nou, de-a dreptul „Caniculă”. Caniculă va fi și la orele 18 (33°C cu senzație de 34) și 19 (32°C – și în real, și în senzație).

Să înțelegem că „Destul de cald” e mai cald decât „Canicula”?!

De altfel, la orele următoare, din seară Citește restul acestei intrări »


DICŢIONARUL DE REGIONALISME, LA A TREIA EDIŢIE

29/03/2021

La editura Casa Cărţii de Ştiinţă din Cluj-Napoca a apărut ediţia a treia a lucrării „Dicţionar de regionalisme şi arhaisme din judeţul Maramureş”, autor Dorin Ştef.

Volumul, realizat în condiţii grafice deosebite la Tipografia Surorile Lauretane din Baia Mare, are 448 de pagini şi cuprinde peste 7.800 de cuvinte glosate, majoritatea regionalisme, dar şi termeni care aparţin deja fondului pasiv al graiurilor nordice.

Fiecare articol este tratat nu doar din punct de vedere semantic, ci şi etimologic, iar în unele cazuri sunt inserate citate ilustrative din documente folclorice sau dialectate, precum şi reflexe toponimice şi antroponimice.

Citește restul acestei intrări »

Și pleu, și prea plin – PLEONASMUL

15/05/2017

de Angela-Monica JUCAN

AMJ_foto_Delia FloreaUna din profesoarele mele de română ne explica, la aprecierea ei și naiv convinsă, că termenul pleonasm vine de la… pleu (literar: tablă, tinichea), fiindcă un pleonasm sună ca pleú’ 🙂 Categoric! Sub aspect estetic. Lingvistic însă etimologia este cu totul alta. Cuvântul vine la noi din franceză (s.m. pléonasme), iar în franceză din greaca veche (pleonasmos), fiind acolo un derivat de la pleon, care înseamnă „mai mult”. Adică mai mult decât trebuie, astfel că pleonasmul este o expresie care dă pe dinafară. Aceasta este o chestiune care ține fie de gândire, fie de informare, fie de capacitatea de control mai ales în cursul vorbirii, în cazul din urmă nefiind o problemă cronică de logică, nici de cultură, ci doar una de atenție – o scăpare din vedere de moment a inventarului lexical folosit deja într-o anumită frază. Citește restul acestei intrări »