„Limba noastră cea frumoasă” lăsată de izbeliște

31/08/2022

de Angela-Monica JUCAN

Verific aproape zilnic buletinul meteo – e drept că al altei părți a lumii, dar în varianta din limba română și redat și în scara de temperatură Celsius.

La început de iunie, vara se simte, din plin, în trepte termice. Iau o zi din iunie, nu la întâmplare, ci pe cea în care am început acest articol, cu mâinele ei (am și uitat-o, cum am uitat și de acest text, regăsit, revăzut și finalizat după vreo lună și jumătate). Astfel, pentru (un) mâine, se prognozează că la ora 11 vor fi 31°C (dar temperatura resimțită: 35°), cu explicația: „Caniculă”. La ora 12, vom avea 33°C, resimțite ca fiind 37 și tot „Caniculă”. Temperatura va crește în continuare, la orele 13 și 14 fiind de 34°C și resimțită ca de 38°C, dar… nu mai e „Caniculă”, ci… „Destul de cald”. Tot doar „Destul de cald” va fi și la ora 15, când temperatura ajunge și mai sus, la 35°C (resimțită de 39°C). Apoi, se „răcește”, temperatura fiind la orele 16 și 17 de 34°C (la 16, resimțită ca de 37°C, iar la 17 de 35°C), totuși, deși gradele sânt mai puține, nu mai e „Destul de cald”, ci, din nou, de-a dreptul „Caniculă”. Caniculă va fi și la orele 18 (33°C cu senzație de 34) și 19 (32°C – și în real, și în senzație).

Să înțelegem că „Destul de cald” e mai cald decât „Canicula”?!

De altfel, la orele următoare, din seară Citește restul acestei intrări »


„Noi stăm înfipţi cu toate rădăcinile noastre, de mii de ani…”

24/01/2022

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

145 de ani de la naşterea lui Sextil Puşcariu

(n. 4 ianuarie 1877, Braşov – d. 5 mai 1948, Bran), filolog şi lingvist, istoric literar, pedagog, cronicar muzical şi teatral, publicist şi membru titular al Academiei Române (1914).  

 

„Noi stăm înfipţi cu toate rădăcinile noastre, de mii de ani, în neîntreruptă continuitate, în solul în care oasele strămoşilor noştri albesc alături de ale neamurilor care au râvnit la bogăţiile ţării noastre.”   Citește restul acestei intrări »


A APĂRUT DOOM 3 – DICȚIONARUL ORTOGRAFIC, ORTOEPIC ȘI MORFOLOGIC AL LIMBII ROMÂNE

06/01/2022

Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române a lansat marți, 4 ianuarie 2022, a treia ediție din DICŢIONARUL ORTOGRAFIC, ORTOEPIC ŞI MORFOLOGIC AL LIMBII ROMÂNE – DOOM3.

Autori: Ioana Vintilă-Rădulescu şi Cristina Aranghelovici, de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române.

Actuala ediție cuprinde aproximativ 64.500 de cuvinte, dintre care aproximativ 3.500 sunt nou introduse în limbă.

Cercetător dr. Adina Dragomirescu, directorul Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, precizează că în noua ediţie a DOOM există două feluri de noutăţi.  Citește restul acestei intrări »


„Scrisoarea celor 66” – dezvelirea plăcii memoriale

18/09/2021

Vineri, 17 septembrie, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, la inițiativa Președinției Republicii Moldova, a organizat evenimentul de dezvelire a plăcii memoriale în onoarea intelectualilor care și-au pus semnătura pe Scrisoarea celor 66, la 33 de ani de la publicarea Scrisorii deschise, în ziarul „Învățământul public” (17 septembrie 1988).

Demersul celor 66 de personalități către „Comisia interdepartamentală a Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti, pentru studierea istoriei şi problemelor dezvoltării limbii moldoveneşti”, prin care se cerea tranșant revenirea la alfabetul latin, stoparea experimentului „limba moldoveneasca” şi acordarea limbii române statutului de limbă oficială, Citește restul acestei intrări »


C-un (sau… cu-n?) și altele

31/08/2021

AMJ_foto_Delia_Floreade Angela-Monica JUCAN

Sacrificarea lui cu prin eliziune sau sacrificarea lui un prin afereză? – „aceasta-i întrebarea” nehamletiană.

Unii „știu” și greșesc, alții nu știu și întreabă sau se întreabă dacă se va fi scriind c-un sau cu-n. Mulți au gusturi ortografice și și le satisfac. Destui își dau cu părerea. Unii nimeresc răspunsul corect, deși concluzia lor este nepolenizată de cunoștințe fonetice și morfologice. Așa este simpatica idee că se scrie c-un, prin comparație cu neproblematicul c-o, deci u cade de la cu, pentru că în c-o prepoziția e cea care a rămas fără u. Bine, dar de la o ce-ar putea să cadă?! Iar deducția că nu poate fi corect cu-n din cauză că linioara care-l precedă pe n ar înlocui neapărat (?!) un î este și mai naivă. Am întâlnit și aiureala după care doar părțile secundare de vorbire (între care, desigur, prepoziția) pot fi supuse ciuntirii.

În materie de ortografie, când ne aflăm în dubiu, substituția poate fi de multe ori salvatoare, dar nu făcută după ureche. În ce-l privește pe c-un, ca metodă de lămurire, Citește restul acestei intrări »


Jertfele românilor de-a lungul veacurilor, pentru păstrarea limbii române și apărarea pământului strămoșesc

09/10/2020

de Angela FAINA

„O limbă este un document autentic ce nu poate fi falsificat dacă este corect descifrat. Am putea spune că este codul genetic al unei culturi” /ioncoja.ro -2/ Lupul Dacic – 2019

Limba Română este patria mea” – Nichita Stănescu

Începând cu anul 2013, se sărbătorește la 31 august al fiecărui an, Ziua Limbii Române. Limba română este predestinată neamului nostru; este limba prin care ne bucurăm, o chemăm pe mama, îl implorăm pe tatăl nostru pământesc și cel Ceresc, limba în care ne creștem copiii, încurajându-i și dându-le speranțe… Ea este cea care posedă cuvinte unicat ca „dor” și „doină” și care au intrat în patrimoniul UNESCO. Tot ea, este mângâiată și pusă în lumină de marii noștri poeți, Eminescu, Coșbuc, Blaga, Arghezi și mulți alții, care prin creațiile lor unice ne-au făcut cunoscută frumusețea limbii pe toate meridianele Pământului.

Limba noastră, cu parfum de nu-mă-uita, sau cu miros de livezi înflorite, cu iz de miere și duioșie de lăcrămioare este spiritul românilor, este chintesența noastră națională.

De-a lungul veacurilor, limba noastră nu ne-a părăsit; a fost mereu alături de noi, Citește restul acestei intrări »


Valoarea limbii strămoşeşti în păstrarea identităţii personale şi naţionale

27/02/2017

_brau_tricolor

Motto:
În aceeaşi limbă
Toată lumea plânge
În aceeaşi limbă
Râde un pământ
Ci doar în limba ta
Durerea poţi s-o mângâi
Iar bucuria
S-o preschimbi în cânt.
Iar când nu poţi
Nici plânge şi nici râde
Când nu poţi mângâia
Şi nici cânta
Cu-al tău pământ
Cu cerul tău în faţă
Tu taci atunci
Tot pe limba ta.
(Grigore Vieru, În limba ta)
Dimensiunea sacră a limbii
Limba nu e vorba ce o faci;
singura limbă, limba ta deplină
stăpână peste taine şi lumină
e-aceea-n care ştii să taci.
(Lucian Blaga, din ciclul Corăbii cu cenuşă)

de pr. prof. dr. Theodor DAMIAN

pr-theodor-damianSe înţelege din frumosul poem blagian că dincolo de caracterul uman, construit, al unei limbi, aceasta, ca şi limbajul, are şi o dimensiune sacră, metafizică. Metalimbajul arată că limba nu e o simplă făcătură omenească.
Atitudinea adecvată în faţa dimensiunii sacre a limbii este tăcerea, care după Sf. Isac Sirul este limbajul veacurilor viitoare, şi care este, între altele, starea de mirare în faţa tainei. Tăcerea este şi o expresie a covârşirii, şi gratitudinii pentru limba ce ni s-a dat şi astfel ea are un caracter doxologic.
Legătura tainică dintre limbaj şi tăcere este superb formulată de Meister Eckhart atunci când zice că Dumnezeu este un Cuvânt la capătul tăcerii. Citește restul acestei intrări »


Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XV (2016), nr. 335 (1-15 octombrie)

30/10/2016

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Sărmană Limbă, sărmană!

Tatal nostru_

Comoară de mare preț, lăsată de străbuni în sipetul sufletului românesc, Limba ne definește ca popor, alături de muzica populară, de portul popular, de dansul popular, de credința, datinile și obiceiurile noastre, de istoria noastră, de felul nostru de-a înțelege viața cu toate ale ei. Patria o formează în primul rând aceste valori spirituale și apoi valorile materiale, precum teritoriul, relieful, bogățiile solului și subsolului, monumentele și celelalte. Limba este cea dintâi pecete a apartenenței unui om la un popor, pe care mama o pune în sufletul fiului său, când îl învață primele cuvinte din acea limbă. Citește restul acestei intrări »


Genul gramatical… „trac”

28/04/2015

de Angela Monica JUCAN

Mircea Vulcanescu

Mircea Vulcănescu

Faptul că pentru desemnarea modalităţii românul a folosit ideea de chip este […] o dovadă a predominării unei structuri metafizice persona-
liste asupra unei structuri obiectiviste.
1

Pentru gramatică, în aspectul ei teoretic, problema genului, deşi cercetată, face parte încă din „tainele” nu se ştie cât de „profane” sau, poate, în întregime sacre ale gramaticii reale, ale gramaticii ca fenomen manifest, vădit, ca fenomen care rulează indiferent cât de bine (ori dacă) poate fi explicat sau înţeles. Genul este o caracteristică fixă a substantivului, este un dat în sensul de „ursită” a substantivului. Neologismele îşi fac intrarea în limbă cu genul deja hotărât, mult înainte de a se fi acomodat (cât de cât) flexionar şi ortografic. De predestinarea genului cuvântului împrumutat nu e străină, dar nici răspunzătoare desinenţa din limba de origine. Spunem, fără să fi deliberat: un soft, două softuri şi atâtea altele. Fără chibzuială prealabilă, majoritatea neologismelor (pentru siguranţă, probabil) sunt neutre2: apropo, kitsch, look, randevu, trenci, pentru a da câteva exemple mai noi şi mai vechi, „mai” asimilate, sau încă în forma grafică iniţială. Acest gen, neutrul, este, deci, prosper. Citește restul acestei intrări »


CONTRA-FĂCĂTORII DE LIMBĂ ŞI DIS-PREŢUITORII CULTURII

18/02/2015

Vivre_foto_Delia Florea

de Mihai LITINSCHI

„A fost odată” (se poate spune şi aşa, de vreme ce au trecut peste patru decenii), când, la ore matinale, profesorul Alexandru Graur sancţiona într-o emisiune zilnică pe stricătorii de limbă română, arătându-ne calea cea dreaptă şi lămurind cu perseverenţă, chiar repetându-se uneori, celor interesaţi, probleme mai dificile din uzanţele vocabularului şi exprimării corecte. Până când, agramaţii de la putere i-au interzis apariţia atât de aşteptată şi pilduitoare de la postul de radio naţional. L-au urmat, cu aceleaşi bune intenţii, mai aproape de zilele noastre, profesorii Ştefan Cazimir şi George Pruteanu, care au extins demersul, prin avantajul de a fi parlamentari, din sfera audio-vizualului şi spre fotoliile „aleşilor poporului”. Citește restul acestei intrări »