Nicolae Bălţescu, un peregrin prin cele patru zări

07/08/2018

de Gelu DRAGOŞ

Nicolae Baltescu

Nicolae Bălţescu

A apărut anul trecut la Editura Pontos din Chişinău volumul de versuri „Să mă ierţi, Primăvară” de Nicolae Bălţescu. Prefaţa este semnată de Mariana Moga, care definește foarte bine, în esențialitatea sa, creația autorului: „Poezia lui Nicolae Bălţescu este una adânc trăită, marcată de o atmosferă de suferinţă, de aşteptare, de speranţă, de armonizare a minţii cu inima. Gândurile şi simţirea şi le revarsă în cuvinte cu mireasmă de primăvară”.

Volumul este structurat în şase unități tematice: „Din istoria lumii”, „O lume, azi”, „Psalmi”, „Să mă ierţi, Primăvară”, „Gânduri pentru Neamul meu”, „Picături din roua lirei”, şi chiar din titlurile acestora se poate observa că poetul român-moldovean abordează mai multe subiecte sensibile: imperfecţiunea acestei lumi – datorată neatenției omului; admirația faţă de Marea Creaţie a lui Dumnezeu; Citește restul acestei intrări »


Singur

12/04/2018

Comuna Sant (Bistrita-Nasaud)

Fragment din romanul Viața, de la capăt, în curs de apariție

de Leon-Iosif GRAPINI

Am spus undeva că trăim în locuri și în vremuri în care copiii sunt pedepsiți de părinți și chiar de dascăli și cu bătaia, mai-marii lumii nu s-au gândit serios până acum la o lege cu drepturile și obligațiile celor mici, când o vor face va fi târziu pentru copiii din povestea noastră, atunci ei vor fi adulți, acum, aceștia nu au decât să tacă și să suporte, și, dacă nu au reguli statornicite, părinții și dascălii se iau după vorbe din popor, bătaia e ruptă din rai, cum se știe că raiul e locul cel mai fericit posibil, unde toți oamenii își doresc să ajungă când va fi să fie, bătaia nu poate fi ceva rău, înțelepciunea populară le sare iar în sprijin, unde dă părintele crește, așadar, copii, scăpare nu aveți, stați cuminți acasă și în bancă, fiți harnici și silitori la învățătură, ascultați de tata și de mama, de bunici, nu, întotdeauna, ei sunt îngăduitori, le ajung pedepsele date când au fost la rândul lor părinți, nu ieșiți din vorba și din voința dascălului, faceți ce vi se cere, nu emiteți pretenții exagerate sau care nu pot fi satisfăcute, dacă aveți, totuși, Citește restul acestei intrări »


Editura NAPOCA NOVA a început redactarea celei de a 17-a antologii literar-artistice

16/12/2017

Napoca Nova_sigla editura

COMUNICAT DE PRESĂ

Editura Napoca Nova anunţă colaboratorii și cititorii că a început redactarea Antologiei literar-artistice Napoca Nova nr. 17.

Cele şaisprezece volume de până acum (primul a văzut lumina tiparului în decembrie 2013), cu caracter periodic, ajungând la cititori în ultima lună din trimestru, au depășit 7.500 de pagini format A5, în condiţii grafice deosebite, semnate de aproximativ 390 de colaboratori din ţară şi din diaspora, astfel încât cărţile au ajuns şi au fost popularizate în România și pe toate meridianele lumii. Citește restul acestei intrări »


„Bazarul cu amintiri” de Viorel Şerban, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2017

29/07/2017

coperta_Viorel Serban_Bazarul cu amintiri

de Ion PODOSU

Al şaptelea volum din creaţia lui Viorel Şerban, recent apărut, are un titlu emblematic, „Bazarul cu amintiri”, deoarece cuprinde o seamă de proze scurte şi două profesiuni de credinţă, reunite într-o varietate tematică şi stilistică deosebite. Trebuie să semnalăm dintru început şi alternanţa poezie-proză, devenită o constantă în scrisul lui V. Şerban, căci autorul debuta în 2001 cu un volum de versuri, „În umbra cuvintelor”, urmat în 2003 de un volum de proză scurtă („Feţele trecutului”), alternanţă continuată până la acest ultim volum, pe care dorim să-l prezentăm. Citește restul acestei intrări »


„Constelaţia Homer” – antologie de Radu Sergiu Ruba. Cuvânt înainte

27/03/2017

coperta_Constelatia Homer_Radu Sergiu Ruba

de Radu Sergiu RUBA

Când mergi prin pădure

O antologie a scriitorilor orbi aşezată sub zodia tutelară a lui Homer poate părea un demers cel puţin insolit. Operează, printre muritori, afinităţi ce cristalizează anumite tipuri de inconştient şi imaginar colectiv în virtutea cărora se pot alcătui volume, bunăoară, ale poeţilor portughezi, germani, turci, tahitieni, români sau uzbeci. Alte antologii pot avea la bază câmpuri gravitaţionale comune precum stilul, programul artistic, generaţia, orientările extraliterare asemenea celor politice, etice, confesionale şi chiar profesionale. Niciodată nu va fi exclusă şi nici pe deplin absurdă o antologie a poeţilor mineri şi cu atât mai puţin una a vânătorilor, intitulabilă de pildă, ca o răcoritoare revanşă, „Lyricokinegeticos”. Citește restul acestei intrări »


„Constelaţia Homer” – antologie de Radu Sergiu Ruba. Notă asupra ediţiei

25/03/2017

de Radu Sergiu RUBA

Apariţiile şi tiparul

coperta_Constelatia Homer_Radu Sergiu RubaAsemenea oricărei antologii întemeiate pe un fenomen literar ce se desfăşoară în timp, Constelaţia Homer avea nevoie de o a doua ediţie şi, cine ştie, poate că în viitor vor cere drept de apariţie şi altele. Cea dintâi versiune a fost publicată în 1996 la editura SAS din Bucureşti, de acelaşi antologator, cu sprijinul Fundaţiei Optimiştii şi a preşedintei sale, regretata Angela Marian, atunci căsătorită Fotache (27 iulie 1951 – 29 iunie 2010, Bucureşti). Cu energia, farmecul şi dăruirea ei, Angela a identificat sponsori, a abordat şi cointeresat personalităţi, a atras fonduri. Cartea a putut să apară în 2.000 de exemplare, tiraj impresionant, dar care, fără a fi trecut prin librării, doar din lansările organizate în toată ţara şi din comenzi, s-a vândut. Aceeaşi Angela Marian în fruntea Fundaţiei Optimiştii a reuşit, în ultimul deceniu al mileniului trecut, să susţină financiar apariţia unor casete cu interpreţi nevăzători, precum şi volumele a doi autori antologaţi şi atunci, şi acum. Citește restul acestei intrări »


Dependent de boala ei

11/03/2017

de Alexandru JURCAN

Cezar Paul-Badescu_Luminita mon amourScriitorul Cezar Paul-Bădescu (n. 1968) s-a remarcat cu Tinerețile lui Daniel Abagiu și cu Luminița, mon amour. Redactor la „Dilema veche”, dar și la „Adevărul literar și artistic”, autorul mizează pe autoficțiune, pe biografism, pe realitatea proprie. Oricum – crede el –, când povestești ceva, îți pui amprenta, faci un montaj personal al realității. Fiind în Germania, cu o bursă de studii, Cezar Paul-Bădescu a scris Luminița, mon amour, din cauza (sau grație) insomniilor. Efectul terapeutic s-a produs: pe măsură ce scria, dormea mai bine.

În „Ziarul de duminică” din 2007, Daniel Cristea-Enache vorbește despre Luminița, mon amour în articolul Rufe murdare, subliniind autoficțiunea, dar și faptul că orice cititor se solidarizează cu victima feminină, având repulsie față de agresorul scriptural. Citește restul acestei intrări »