ALEXANDRU JURCAN. Fişă de scriitor

15/07/2016
Alexandru Jurcan_foto_Stefan Socaciu

Alexandru Jurcan (foto Ștefan Socaciu)

Alexandru Jurcan s-a născut la 15 iulie 1948 în satul Dârja, jud. Cluj.

A urmat cursurile Liceului „Petru Maior” din Gherla, apoi ale Facultăţii de Filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj Napoca. Este licenţiat în limba şi literatura franceză, limba şi literatura română (1971).

În 1988, îşi ia gradul didactic I cu lucrarea „Le discours narratif dans l’oeuvre de Saint-Exupéry”, iar în anul 2009 obţine titlul de doctor în filologie, cu teza „Paroles et images” (Marguerite Duras).

Cariera didactică a început-o la Şcoala Generală Ciucea; actualmente, lucrează la Liceul Teoretic „Octavian Goga” Huedin şi la Institutul Cultural Francez Cluj. Citește restul acestei intrări »


Invitaţie la colaborare. Antologia NAPOCA NOVA nr. 11

05/05/2016

COMUNICAT DE PRESĂ – EDITURA NAPOCA NOVA

Napoca Nova_sigla edituraEditura Napoca Nova anunţă colaboratorii că a început redactarea celei de a unsprezecea antologii literar-artistice Napoca Nova.

Cele zece volume apărute anterior, cu prima apariţie în decembrie 2013 şi cu caracter periodic, văzând lumina tiparului în ultima lună din trimestru, au depăşit 4.500 de pagini format A5, în condiţii grafice deosebite, semnate de aproximativ 330 de colaboratori din ţară şi din diaspora, astfel încât cărţile au ajuns şi au fost popularizate în Europa, în Statele Unite, Canada, Australia şi Asia.

Nu facem niciun fel de partizanat artistic. Dorinţa noastră este aceea de a reuni în paginile antologiilor literar-artistice atât autori consacraţi (afiliaţi sau nu la vreo organizaţie profesională), cât şi debutanţi. Îi invităm pe toţi iubitorii de literatură care vor să participe la acest proiect ambiţios să ni se alăture. Citește restul acestei intrări »


Apariţie editorială: Ionuţ Caragea – „Umbră lucidă”, Ed. Fides, 2016

04/04/2016

CARAGEA2016

COMUNICAT DE PRESĂ

Editura Fides din Iaşi a publicat în aprilie 2016 volumul de poeme „Umbră lucidă”, semnat de Ionuţ Caragea. Cartea conţine 47 de poeme scrise de autor în anul 2016. Prefaţa volumului îi aparţine criticului literar Maria-Ana Tupan, tehnoredactor a fost Dumitru Scorţanu (directorul Editurii Fides), iar ilustraţia copertei a fost realizată de Ionuţ Caragea. Cu ocazia împlinirii vârstei de 41 de ani (pe 12 aprilie), Ionuţ Caragea îi invită pe cititori să citească poeme şi extrase din volum pe situl său personal:

http://www.ionutcaragea.ro/poezie_files/umbra%20lucida.htm

Prefaţa cărţii (fragmente):
O nestemată barocă, se poate spune despre cel mai recent volum de versuri al lui Ionuţ Caragea, umbra – ca metaforă – fiind tema ale cărei variaţiuni o desfac precum un evantai, sau aşa cum pulverizează atmosfera vaporoasă lumina sinteză în curcubeu. E o poezie a deducerii lumii din absenţă, un exerciţiu amintind de Heraclit, care încerca să gândească soarele ascunzându-l vederii. Citește restul acestei intrări »

Premiile pentru anul editorial 2015 ale Editurii Napoca Nova

23/03/2016

Napoca Nova_sigla editura

de Voichiţa PĂLĂCEAN-VEREŞ

Joi, 31.03.2016, în cadrul şedinţei Cenaclului „Artur Silvestri” din Cluj-Napoca, la Cercul Militar, în „Sala Armelor”, începând cu ora 17, cu ocazia Galei Premiilor LSR, Editura Napoca Nova va decerna premiile pentru anul editorial 2015.

Floarea Pleş (Mihai Pleş, „Turnul Abel”) – Premiul pentru recuperarea operei literare postume;
Eugen Albu („Zilnicul cotidian. Povestire monografică despre şi cu Eugen Albu”) – Premiul pentru carte monografică;
Mircea Daroşi („Nisipul clepsidrei”) – Premiul pentru poezie;
Cristu Giorgi („Viaţa ca un cazinou”) – Premiul pentru proză scurtă; Citește restul acestei intrări »


VASILE DAN MARCHIŞ. Câteva date biobibliografice

11/03/2016

de Angela-Monica JUCAN

Vasile Dan Marchis_aVasile Dan Marchiș s-a născut în zodia Săgetătorului, luna lui Îndrei (Undrea), ziua a treia, anul 1966 (3 decembrie 1966, adică), în ținutul Codrului, comuna Asuaju de Sus, unde și-a și petrecut copilăria, dar și alte perioade, într-o ambianță culturală rurală tradițională și în megieșie cu mistreții, căprioarele, vulpile, lupii foarte apropiatelor de sat păduri. O localitate de un pitoresc intens.

Vasile Dan Marchiș este poet, publicist, membru al unor grupări literare băimărene: Cenaclul Scriitorilor, Liga Scriitorilor – filiala Maramureș, „Academia OJT”, ca și al Cenaclului „Petre Dulfu” din Satulung. Participant obișnuit la evenimentele urbei și ale județului – în special, literare –, când mai absentează, se scuză cu vorba (dacă am reținut-o bine) „Nu te poți îmbăta la toate lansările”.

Ironic în poezie și esențial, chiar autozeflemist. Revoltat în articole (pe care de multe ori le semnează șugubăț și grăitor cu acronimul numelui său: VeDeM), în răspăr cu ordinea – fie ea dreaptă sau nedreaptă, mereu indignat de câte ceva. Un viteaz, deci, în sau după război, un opozant spontan-sincer. Prezent în loc și timp, interesat, un cetecist în varii domenii. Citește restul acestei intrări »


Lucia Sav

10/03/2016

de Ion MUREŞAN

Lucia Sav_2Dacă, într-un mod maniheist, oamenii s-ar împărţi în poeţi şi ne-poeţi, dau în scris că Lucia Sav ar fi repartizată fără ezitare în acea parte a lumii destinată a fi locuită de poeţi. Şi i-ar fi repartizată acea parte a limbajului destinată poeziei. „Din lumea reală, / mă voi muta / cu totul în vis” – scrie poeta şi se ţine de cuvânt. Pentru că aripa versurilor sale atinge rar partea întunecată a lumii în cele şapte volume de poezie publicate până acum. Harfe, trandafiri, degetele vântului, eterul, azurul, flăcări, lumini şi umbre, libelule, miresme, buchete imense, stele albastre, sonuri de flaut, roze de aur şi de miere, ferestre luminoase, fulgi de nea, ape clare, pietre preţioase de tot felul etc. sunt elementele unui tărâm serafic, fragil, paradisiac. Citește restul acestei intrări »


Nora Iuga şi aventura eului peregrin

30/08/2015

de Antoaneta TURDA

Nora Iuga

Nora Iuga

„Fă o demonstraţie la trapez / fii o balerină ridicolă şi fără dinţi / fii încă acea donna angelicata / a profesorului călinescu” îşi spunea Nora Iuga în volumul de versuri Dactilografa de noapte publicat în 1996. Imperativa dorinţă venea după mulţi ani de la debutul editorial, din 1968, cu Vina nu e a mea, când iubitorii de literatură română de bună calitate deja aveau formată o părere despre fascinanta scriitoare. Iată că au trecut aproape 20 de ani de când apăreau versurile amintite mai sus şi, trecând în revistă întreg corpusul poetic al autoarei, observ aceeaşi neobosită originalitate cu care abordează curentele literare în lirica sa: expresionism, suprarealism, avangardism şi onirism. Recursul la memoria afectivă mi-a îngăduit să cobor uşor pe scara timpului şi să ajung la anul de graţie 1965, anul debutului publicistic, cu poezie, în „Gazeta literară”. Iată o destăinuire din interviul postat în 16 februarie 2011 La zi pe Metropotam: „Îmi trezeşti nostalgii, dar nu nostalgii comuniste, ci nostalgiile vârstei mele de 35 de ani, când mi-am luat, în sfârşit, inima în dinţi şi m-am hotărât, înarmată cu vreo 10 poeme, scrise de mână, cât mai caligrafic, în geanta mea de vinilin mov – mă aflam în perioada mov, îmi schimbam şi eu culorile, după capriciile unor sezoane, ca Picasso – să bat redacţiile revistelor „Gazeta literară” şi „Luceafărul”. Cele două reviste se aflau într-o veche casă boierească de pe Ana Ipătescu. De cum intrai pe uşa de la parter te izbea mirosul stătut de ţigări şi cafea. Ăsta a fost, ani în şir, mirosul meu preferat, noroc că vodca nu mirosea… Redactorii erau tineri şi celebri: Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Eugen Simion, mai vărstnicul, dar şi mai seducătorul Geo Dumitrescu, şi, mai târziu, când a ieşit din infernala lui puşcărie cu condamnare la moarte, scăpat ca prin miracol, Ion Caraion”. Citește restul acestei intrări »


Flavia Cosma şi curajul mărturisirii

21/08/2015

de Antoaneta TURDA

Flavia Cosma_coperta_Liniste_divina_1Aflată la vârsta deplinei maturităţi artistice, Flavia Cosma revine în peisajul literar autohton cu volumul de versuri Sălbăticiuni şi umbre, apărut la editura Ars Longa din Iaşi, şi cu antologia bilingvă română-albaneză Linişte divină apărută la editura Amanda Verlag din Bucureşti, traducător Baki Ymeri.

Celor care n-au cunoscut-o până la acest volum de versuri, li s-ar putea părea oarecum bizar amestecul de sarcasm şi duioşie bine dăltuit întru cuvintele faţă de care poeta are o grijă specială, căci ele par a rezolva dureri imposibile, dacă e să dăm crezare celor spuse în poezia Cuvinte grăbite.

Celor care o cunoaştem deja, atât ca scriitoare, cât şi ca om, nu ne rămâne altceva de făcut decât să ne reamintim de firea sa independentă ce nu se lasă pradă niciunui val literar din România sau Canada, ci o ia pieptiş pe drumul literar propriu, bătătorit, fără plictis, de câţiva ani. Făcând recurs la memoria afectivă, nu trebuie să-i neglijăm sensibilitatea specială care, iată, şi în cele 65 de poeme prezente aici spune atât de mult despre cea care notează toate impresiile cotidiene, în starea lor brută, necosmetizate, asumându-şi riscul de a spune lucrurilor pe nume. O mărturie relevantă în acest sens găsim chiar în prima poezie, care surprinde o imagine terifiantă: „Un bătrân cade mort / Curăţind zăpada din faţa casei. Nu împlinise încă 87 de ani.” Citește restul acestei intrări »


Recomandări de lectură: romanul „Zogru” de Doina Ruşti

15/03/2015

de Antoaneta TURDA

Dacă tot suntem robii internetului, să-i vedem partea pozitivă, aceea de informare în limitele cunoaşterii şi ale bunului-simţ. Un demers lăudabil este şi cel al librăriei online Libris.ro, care, prin promovările şi ofertele sale, pare să facă ceea ce făceau odinioară librarii cei mai renumiţi din centrele mari culturale româneşti şi din străinătate. În această lună, Doina Ruşti este desemnată ca fiind scriitorul lunii martie.

Doina_Rusti

Doina Ruşti

A vorbi despre Doina Ruşti, scriitoarea care s-a născut în 1959 în satul Comoşteni din sudul României, într-o familie de învăţători, având pe linie paternă strămoşi armeni, iar pe cea maternă strămoşi turci convertiţi la ortodoxism, înseamnă în primul rând a ne reaminti faptul că a pornit spre scris dinspre lumea academică, preocupările în acest sens fiind concretizaze în câteva lucrări ştiinţifice apărute în următoarea ordine cronologică:

1997 – Dicţionar de simboluri în opera lui Mircea Eliade
2002 – Presa culturală şi Dicţionar de teme şi simboluri din literatura română
2005 – Mesajul subliminal în comunicarea actuală.

În paralel cu activitatea ştiinţifică, a publicat romanele:

2004 – Omuleţul roşu, apărut la Editura Vremea din Bucureşti
2006 – Zogru publicat la Editura Polirom din Iaşi, şi ediţia a II-a la aceeaşi editură în colecţia Top 10+, 2013
2008 – Fantoma din moară, Editura Polirom din Iaşi, Zogru, ed a II-a, Polirom, Top 10+, 2013
2009 – Lizoanca la 11 ani Editura Trei, Bucureşti
2011 – Patru bărbaţi plus Aurelius, Editura Polirom, Iaşi
2013 – Mămica la două albăstrele, Editura Polirom Iaşi

În 2010, publică la Editura Polirom din Iaşi volumul de proză scurtă Cămaşa în carouri şi alte 10 întâmplări din Bucureşti. Citește restul acestei intrări »