colindul iernii boreale. civilizaţia de frig…

31/12/2011

plecase din forfota cetăţii cu trestii cărunte
să-şi caute nor, adăpost şi-nceput
plutea peste frunze, sărea peste ape,
zbura precum şoimul…da, El chiar a avut
balade prea vechi ce-i strigau neîntorsul
vămi inutile-l mai cereau înapoi
uitînd că amarnic îi spulberă calea…
un alt anotimp îşi făcuse un rost…

(versuri : Adrian Pop)

https://ebibliothecaseptentrionalis.files.wordpress.com/2011/12/florin-camen-civilizatia-de-frig.pdf

(cîntă  Florin Camen compoziţia sa  Civilizaţia de frig )

Citește restul acestei intrări »


CEL CE NE-A DAT PUTINŢĂ

11/10/2011

de Adrian POP

Motto : Fugit irreparabile tempus

       Îi iubea pe clasici şi pe romantici cu egală măsură, dar se dăruia şi urmaşilor lui Walt Whitman printre fire de iarbă, cei care puteau înnoda speranţa în trifoaie de noroc …îi admira pe oamenii Renaşterii şi pe cei ai secolului Luminilor … nu uita nicicând să amintească risipa subtilă a homericului ascuns iliadesc, nici erorile profeticului infern dantesc … se lupta cu tragediile răpusului Hamlet şi încerca să învie mefistofelicul faustian dincolo de parabola lui Goethe…

Redevenea, fără ezitări, ca un repectuos esenian contemporan – între convertirea lui Saul din Tars până la revelaţia lui Marin Preda – explicând nemuritoarea expresie „Dacă dragoste nu e, nimic nu e”, sub ochii uimiţi ai celor cărora le vorbea – cel mai iubit dintre pământeniCitește restul acestei intrări »


Doamne! …desiş de toamne…

29/09/2011

e toamnă-n petale
şi-n foşnete rare
o vară am stins în cuvinte
culoarea din frunze
în sfinte altare
cu blîndă lumină s-alinte…

nici vîntul, nici piatra
desişul de bolţi
nu-şi caută iute scăparea
e doar aşteptare
la margini de porţi
tivind de alături cărarea…

ajunge şi timpul
cel mult obosit
odihna în loc să-şi răstoarne

Citește restul acestei intrări »