„eu cu lumina mea sporesc a lumii taină”

25/11/2019

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Lucian Blaga

(n. 9 mai 1895, Lancrăm, Alba – d. 6 mai 1961, Cluj) a fost un filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar, academician şi diplomat român.

 

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
şi nu ucid
cu mintea tainele, ce le’ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină –
şi’ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micşorează, ci tremurătoare
măreşte şi mai tare taina nopţii,
aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare
cu largi fiori de sfânt mister
şi tot ce-i ne’nţeles
Se schimbă’n ne’nţelesuri şi mai mari
sub ochii mei –
căci eu iubesc
şi flori şi ochi şi buze şi morminte.

Citește restul acestei intrări »


La început a fost femeia Sau Eliberarea femeii de sub blestemul lui Moise

09/03/2019

de Traian OROS

„Femeie, ce mare porţi în inimă şi cine eşti?”- Lucian Blaga, Dorul

Această carte a apărut cu sprijinul copiilor mei: ADRIAN, CORINA ŞI ONDIN-CLAUDIU OROS.

 

Publicăm în format PDF romanul scriitorului clujean Traian Oros „La început a fost femeia Sau Eliberarea femeii de sub blestemul lui Moise”, apărut la Editura Studia, Cluj Napoca, în anul 2011.

[Descarcă – varianta PDF].

„În eseul de faţă ne propunem evidenţierea mai multor aspecte generale şi particulare – practice şi speculative până la un punct – legate de locul şi rolul femeii în familie şi societate, de locul şi rolul ei în istorie şi în mod implicit de prezenţa şi importanţa ei în viaţa noastră cea de toate zilele. Adică acele aspecte care definesc statusul ei particular de izvor şi scânteie a vieţii şi dragostei pe pământ, de personificare şi ilustrare a graţiei şi frumuseţii naturale, sub multiplele ipostaze de mamă şi soră, soţie şi iubită, de pereche a bărbatului; pentru că femeia este nu numai personajul principal în scenariul existenţei noastre cotidiene, ci şi singurul personaj important; Citește restul acestei intrări »


Mai avem ţărani …?!

27/02/2019

de jr. col. (r) dr. Eugen-Nicolae ROTĂRESCU

În 22 februarie 2019, am participat la un eveniment gastronomic desfăşurat în sala „Redal Expo” din municipiul Sibiu dedicat promovării „Gusturilor Sibiului”. Ţărani din judeţul Sibiu, în prezenţa autorităţilor locale şi a unui număr mare de sibieni, şi-au expus spre vânzare produse agro-alimentare din cele mai variate sortimente: produse din carne şi mezeluri, brânzeturi, legume, fructe şi zarzavaturi ecologice, pâine de casă, diverse preparate de patiserie etc. Citește restul acestei intrări »


A fost o dragoste tare ca granitul. LUCIAN BLAGA şi CORNELIA BREDICEANU

25/07/2017
Cornelia si Lucian Blaga

Cornelia şi Lucian Blaga

de Liliana MOLDOVAN

Lucian Blaga a cunoscut-o pe Cornelia Brediceanu în 1915, la Liceul „Andrei Şaguna” din Braşov, pe când erau colegi la liceul la care tânăra domnişoară se înscrisese pentru a-şi da bacalaureatul. Povestea lor de dragoste s-a consolidat mai târziu în anii studenţiei, la Viena, când cei doi tineri s-au regăsit, iar sufletele lor s-au recunoscut şi inimile lor au început să bată acelaşi ritm. „Ne comportam ca şi cum ne-am fi cunoscut dintotdeauna. O priveam pierdut” recunoştea viitorul filosof şi diplomat român. Pe atunci, Blaga era student la Facultatea de Filosofie, iar Cornelia urma cursurile Facultăţii de Medicină. Citește restul acestei intrări »


Oameni şi locuri de neuitat

10/05/2017
viorel-serban

Viorel Șerban

de Viorel ŞERBAN,
Geoagiu-Băi

Când am păşit prima oară pe străzile Clujului, am rămas puţin timp acolo. Speram să recâştig ceea ce pierdusem într-o clipă, dar pierderea s-a dovedit ireparabilă. Am ajuns, aşadar, într-un oraş moldav, Târgu Frumos, unde, călăuzit de doi dascăli, pe care îi port şi azi cu drag în suflet, profesorii: Nicolae Pipă şi Gheorghe Stan, am deprins metoda căpitanului de artilerie francez, de citire şi scriere nocturnă, codificată apoi genial de Louis Braille. Şi m-am întors la Cluj, această incomparabilă vatră de istorie europeană şi de memorie românească.

Blaga se stinsese de un an şi mai bine, dar paşii săi mai răsunau pe străzi, în frunzele copacilor şi-n sufletele oamenilor, glasul său mai răscolea mirabile seminţe. Scriitorul Ion Agârbiceanu, venerabilul preot greco-catolic, aflat la o vârstă înaintată, îşi trăia ultimul an de viaţă pe acest pământ. Citește restul acestei intrări »


Valoarea limbii strămoşeşti în păstrarea identităţii personale şi naţionale

27/02/2017

_brau_tricolor

Motto:
În aceeaşi limbă
Toată lumea plânge
În aceeaşi limbă
Râde un pământ
Ci doar în limba ta
Durerea poţi s-o mângâi
Iar bucuria
S-o preschimbi în cânt.
Iar când nu poţi
Nici plânge şi nici râde
Când nu poţi mângâia
Şi nici cânta
Cu-al tău pământ
Cu cerul tău în faţă
Tu taci atunci
Tot pe limba ta.
(Grigore Vieru, În limba ta)
Dimensiunea sacră a limbii
Limba nu e vorba ce o faci;
singura limbă, limba ta deplină
stăpână peste taine şi lumină
e-aceea-n care ştii să taci.
(Lucian Blaga, din ciclul Corăbii cu cenuşă)

de pr. prof. dr. Theodor DAMIAN

pr-theodor-damianSe înţelege din frumosul poem blagian că dincolo de caracterul uman, construit, al unei limbi, aceasta, ca şi limbajul, are şi o dimensiune sacră, metafizică. Metalimbajul arată că limba nu e o simplă făcătură omenească.
Atitudinea adecvată în faţa dimensiunii sacre a limbii este tăcerea, care după Sf. Isac Sirul este limbajul veacurilor viitoare, şi care este, între altele, starea de mirare în faţa tainei. Tăcerea este şi o expresie a covârşirii, şi gratitudinii pentru limba ce ni s-a dat şi astfel ea are un caracter doxologic.
Legătura tainică dintre limbaj şi tăcere este superb formulată de Meister Eckhart atunci când zice că Dumnezeu este un Cuvânt la capătul tăcerii. Citește restul acestei intrări »


Colecția de azulejos a poetului și filosofului Lucian Blaga, expusă la Muzeul Etnografic al Transilvaniei

17/11/2016

colectia-azulejos_lucian-blaga

COMUNICAT DE PRESĂ

Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, vă invită joi, 24 noiembrie 2016, de la ora 14.00, la sediul central al instituției, str. Memorandumului nr. 21, la vernisajul expoziției Colecția de azulejos „LUCIAN BLAGA”.

Expoziția, organizată în parteneriat cu Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, prezintă o latură mai puțin cunoscută a personalității marelui poet și filosof Lucian Blaga, aceea de colecționar de artă, introducând publicul vizitator în ambianța atât de caracteristică a faianței lusitane. Citește restul acestei intrări »


Lucian Blaga, „Zamolxe. Mister păgân”. Ediție bilingvă română-engleză

15/12/2015

coperta_zalmoxis

COMUNICAT DE PRESĂ

Contemporary Literature Press,
sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din Bucureşti, The British Council, Institutul Cultural Român şi Ambasada Irlandei

anunţă publicarea volumului

Lucian Blaga
Zalmoxis. Zamolxe
1921
Texte paralele
traducere în limba engleză de Doris Plantus
ISBN 978-606-760-027-8
editat de Lidia Vianu

Contemporary Literature Press publică în limbile engleză și română poemul dramatic Zamolxe. Mister păgân, scris de Lucian Blaga în anul 1921.

De ce am ales, oare, să publicăm în traducere engleză tocmai acest poem de Blaga? În primul rând, pentru că el a fost tradus în limba engleză de către Doris Plantus, scriitoare română născută în America. De curând, am publicat și o istorisire cosmogonică scrisă de aceeași Doris Plantus: The Hermit. În al doilea rând, nu este lipsit de importanță faptul că poemul lui Blaga a apărut doar cu un an înaintea celor două cărți prin excelență moderniste: Ulysses de James Joyce și The Waste Land de T. S. Eliot. Este de remarcat că, într-un moment când modernitatea se afirma cu mai multă putere ca oricând, Lucian Blaga a ales să scrie despre monoteismul dacilor și despre zeul lor, Zamolxe. Citește restul acestei intrări »


Festivalul Internaţional Lucian Blaga, ediţia a XXV-a, Cluj-Napoca, 7-8 mai 2015

25/04/2015
(material comunicat de Gelu Dragoş)

festivalSocietatea Culturală Lucian Blaga Cluj, în parteneriat tradiţional cu Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România şi cu Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj, organizează cea de-a 25-a ediţie a Festivalului Internaţional Lucian Blaga în zilele de 7 şi 8 mai 2015. Această ediţie este dedicată împlinirii a 120 de ani de la naşterea lui Lucian Blaga, cel despre care Constantin Noica spunea: „Secolul al 19-lea este al lui Eminescu. Ni se pare potrivit să spunem că secolul 20 va fi socotit al lui Blaga […]. Nu cunoaştem, nici dincolo de graniţele culturii româneşti, un creator modern care să fie deopotrivă mare în trei ramuri de creaţie: poezie, dramă, filosofie.” Ediţiile succesive ale Festivalului, dar şi bogata exegeză pe care au provocat-o în ţară şi peste hotare (peste 10 mii de pagini de comentarii asupra operei sale literare şi filosofice, reunite în peste 20 de volume editate sub egida Societăţii) demonstrează valabilitatea caratelor sale şi în secolul al 21-lea. Cum observa Petru Poantă altădată: „De fiecare dată, la Festivalul Internaţional Lucian Blaga de la Cluj, totul s-a petrecut sub semnul consistentului. În orice caz, probabil cu excepţia lui Eminescu, nici un alt scriitor român nu s-a bucurat de o asemenea imagine în posteritate. Nu este vorba, însă, de inventarea pioasă a mitului Lucian Blaga, ci de un act de valorizare a celei mai complexe creaţii din cultura românească.” Citește restul acestei intrări »


PSALM DIN PSALMUL POEMULUI

15/07/2014

Bis. Elefterie Nou Bucuresti_foto_Amza Jucan_crop

de Daniela Cecilia BOGDAN

Sufletul nu caută numai ceea ce este frumos, ci expresia frumosului în forme estetice ale lumii văzute şi nevăzute. Când muzica şi cuvântul aduc bucurie în sufletul celui care ştie cum să asculte şi să citească, atunci este însoţit de înţelepciune, pentru că, aşa cum spunea Nicolae Steinhardt, „Cuvintele bune sunt partea noastră de cer”. Destinul celui care foloseşte cuvântul în arta sa este să construiască forme care să tindă spre absolut. Va reuşi doar în măsura în care aceste însuşiri vor atinge o morală superioară. Când Malraux afirma că secolul al XXI-lea „va fi religios sau nu va fi deloc” sugera singura soluţie: religiozitatea, care dă sens existenţei umane. Părintele Stăniloae spunea că „Dumnezeu vorbeşte fiinţei noastre mai ales prin gândurile ce le naşte în conştiinţa noastră când vrem să facem ceva… Dumnezeu ne conduce, ca printr-un dialog continuu, spre desăvârşirea noastră.” Cuvântul îşi are originea în Cuvânt. Pentru cel care-l scrie şi rosteşte este acoperiş, albăstrime şi psalm. Poeţii care scriu poezie religioasă nu fac altceva decât să se roage poetic. David, marele rege din Vechiul Testament, se ruga cântând. Avea şi harul muzicii, pe lângă cel al rostirii divine. Noi nu-i putem auzi melodiile, dar putem locui în templul cuvintelor lui, prin care slăveşte implorând şi imploră proslăvind. Pe David, psalmii l-au scos din el însuşi. Prin ei a privit, a înţeles şi a vorbit, prin ei a luptat, a suferit şi a învins. Putem auzi şi astăzi ecouri ale versetelor lui, prin poeţii care au avut sau au urechile deschise pentru „cuvinte prin intermediul cărora misterul e făcut prezent”, cuvinte care au capacitatea de rugăciune, de ascultare şi de primire. Citește restul acestei intrări »