A ieșit de sub tipar revista „Caiete Silvane”

Scriitorii maramureșeni, Gheorghe Glodeanu, Lucian Perța, Radu Botiș și Vasile Dan Marchiș, au fost publicați în numărul 2 (205), din februarie 2022 al prestigioasei reviste „Caiete Silvane”, revistă de cultură editată de Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, sub egida Uniunii Scriitorilor din România, a Consiliului Judeţean Sălaj, a Consiliului Local şi Primăriei Municipiului Zalău.

Sumar:

Editorial, Daniel Săuca, Ziua națională festivă a lecturii     1

Vasile Pușcaș, Românii în Uniunea Europeană     2

Viorel Mureșan, „Când timpul dat nouă…”     5

Carmen Ardelean, Geologia perimetrelor emoționale     7

Imelda Chința, Destine, pânze și culori     9

Alexandru Jurcan, Un câine demn de Oscar     10

Marcel Lucaciu, Copilăria la perfectul simplu     11

Menuț Maximinian, Forța gândului în fața provocărilor     12

Adrian Țion, O poezie a trăirilor sacrale     13

Ion Manea, Fetița din orășelul cu castani și plopi     14

Mircea Daroși, Lada de zestre a culturii tradiționale     16

Gheorghe Moga, A (se) epuiza     17  

Gheorghe Glodeanu, Tainele lui Dante     18

Alice Valeria Micu, Doină de februarie     19   

Un număr nou al revistei „Caiete Silvane”

A apărut numărul 10(201), octombrie, 2021 al prestigioasei reviste „Caiete Silvane” din Zalău.

În acest număr sunt încadrați cu materiale scriitorii maramureșeni: Lucian Perța, Gheorghe Glodeanu, Marian Ilea și Vasile Dan Marchiș.

CUPRINS, în ordinea publicării în revistă:

Traian Ștef, Lucian Perța, Viorel Moldovan, Imelda Chința, Carmen Ardelean, Marcel Lucaciu, Mircea Daroși, Gheorghe Glodeanu, Alexandru Jurcan, Mihaela Meravei, Vasile Mihai Cucerzan, Menuț Maximinian,

Echim Vancea – 70

A rămas cel mai poet dintre noi

 

de Gheorghe PÂRJA

Nu doresc a stârni multe întrebări din partea consacraților autori de dicționare și istorii literare, nu intru pe teritoriul lor cu constatarea din titlu. Ci mă refer la nașterea unei grupări literare la Sighetul Marmației, la care am fost martor, dar și participant. Și care și-a făcut drum în literatura română de se vede și în ziua de astăzi. Eram liceeni în orașul dintre ape, cei mai mulți prunci de țărani veniți la învățătură de prin satele Maramureșului, aici, în urbea de pe graniță. Aduceam cu noi averea de acasă: cuvinte părintești, slova liturgică, dar și miracolul horilor. Ne-am constituit printr-o nevăzută liniuță de unire. Ne-am cunoscut pe nume: Echim Vancea, Gheorghe Mihai Bârlea, Simion Șuștic, Ileana Mihai, Andrei Făt, Lucian Perța, Marin Slujeru, Mihai Nebeleac. Și au mai fost buni și cu har.

Cred că la început ne-am jucat cu schimbul de cuvinte

Revista „Nord Literar”, nr. 5, mai 2021

Cu volumul „Între real și imaginar. Incursiuni în proza fantastică franceză din secolul al XIX-lea” (2020), Gheorghe Glodeanu – teoretician profesionist al literaturii fantasticului – își extinde călătoria în beletristica genului, investigând narațiuni din literatura franceză. În cronica asupra acestei lucrări, Delia Muntean urmărește excursul teoretic, autorii și operele analizate. Săluc Horvat conturează cu pricepere portretul lui Niculae Gheran, după cum este surprins în volumul „La spartul târgului. Interviuri și 75 de dedicații

Revista „Nord Literar”, nr. 4 aprilie 2021

Numărul din luna aprilie al revistei de cultură „Nord Literar” vine cu surpriza debutului în proză al lui Săluc Horvat, cu fragmentul intitulat „Inginerul stagiar”, dintr-o narațiune în curs de publicare („Casa din strada piezișă”). Corespondența din Chișinău aduce un amplu studiu despre „Nicolae Dabija, poetul cu aripa sub cămașă”, semnat de Ana Bantoș.

Din alte îndepărtate comunități culturale românești au scris pentru „Nord Literar” Theodor Damian (SUA)

CAIETE SILVANE

Semnalăm apariția numărului din martie 2021 al prestigioasei reviste CAIETE SILVANE, editată sub egida Uniunii Scriitorilor din România.

Acest număr al revistei conține 54 de pagini și se remarcă printr-o largă tematică, abordată în articole de diverse facturi, tratând importante materiale de interes pentru cititori, articole între care se interpune un număr important de creații literare în versuri.

În acest număr este publicat, cu versuri, poetul maramureșean Vasile Dan Marchiș, alături de nume de referință în peisajul literar românesc: Viorel Mureșan, Daniel Hoblea,

In Memoriam Radu G. Țeposu

Joi, 5 noiembrie 2020, ora 20.00, are loc evocarea criticului literar Radu G. Țeposu. Sunt invitați Alexandru Cistelecan, Ioan T. Morar, Mircea Mihăieș, Octavian Soviany, Ioan Buduca, Ioan Groșan, Christian Crăciun, Lucian Perța, Tudorel Urian, Marius Oprea, Cosmin Perța.

Pe 19 aprilie 1954, în localitatea Șirnea, județul Brașov, se naște Radu G. Țeposu. După ce, în perioada 1969-1973, frecventează Liceul Andrei Șaguna din Brașov, în anul 1974 intră la secția de română-spaniolă a Facultății de Filologie din Cluj-Napoca. A fost secretar general de redacție al revistei Echinox, redactor la revistele Flacăra, Viața studențească, Amfiteatru, director al revistei Cuvântul și al Grupului de presă Cuvântul, membru fondator al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România și membru al Uniunii Scriitorilor.

Revista „Izvoare codrene” nr. 13-14/2016

COMUNICAT DE PRESĂ
transmis de pr. Radu Botiş

În această săptămână, a ieşit de sub tipar numărul dublu 13-14 al revistei „Izvoare codrene”, publicaţie de cultură, literatură, artă, etnologie, religie, istorie şi cu substrat tradiţional, prima şi singura publicaţie de acest fel din zona Codrului. În spaţiul celor 116 pagini ale recentei publicaţii, semnează texte: Milian Oros, Lucian Perţa, Ioan Dragoş, Radu Botiş, Dragomir Ignat, Ioan Călăuz, Gelu Dragoş, Emil Domuţa, Aurelia Oancă Viorel Pop, Luisa Neruţ, Mihai Ghiţ, Vasile Dan Marchiş, Vasile Bele, Traian Rus, Toma G. Rocneanu, Ioan Meteş Morar-Chelinţanu, Dorina Mariana Mereucz, I. M. Lazăr.

Din ale cronicilor taine

de Antoaneta TURDA

Sfârșitul anului trecut și începutul lui 2016 au adus în fața cititorilor două antologii importante pentru cei ce studiază fenomenul literar maramure-
șean. Este vorba despre Liga Scriitorilor Români – Filiala Maramu-
reș, apărută la Editura Master Libris din Cluj-Napoca, și Cenaclul de la Satulung, apărută la Editura Grinta din același oraș.

Primul volum mai sus amintit, semant de Toma G. Rocneanu, conține relatări de la ședințele Ligii, precum și câteva portrete reușite ale membrilor săi. Mă gândesc, în primul rând, la Al. Florin Țene – președintele Ligii, Mihai Ganea, Virginia Paraschiv, Vasile Morar, cunoscutul ziarist de la „Graiul Maramureșului” Ioan P. Pop și nu mai puțin cunoscutul său confrate Dragomir Ignat, a cărui semnătură am găsit-o ani de zile în „Glasul Maramureșului”, Dumitru Fânățean, Ioan Hada, Carmena Băințan, Claudia Tomescu, Milian Oros, Vasile Tivadar, George Petrovai și multe alte nume sonore ale nordului cultural românesc.

A mai trecut o ediţie peste „Cărţile anului”. 2014

de Gelu DRAGOŞ

Cu atât mai mult cu cât îşi doreşte Baia Mare să devină capitală culturală europeană în 2021, am fost mai atent în acest an la cea de-a XX-a ediţie a acestui eveniment literar tradiţional, coordonat de scriitorul Săluc Horvat, în cadrul Sărbătorii Castanelor. Deşi au participat la concurs un număr uimitor de mic de scriitori (27 de volume, pe diferite teme), cu toate că în acest an aria domiciliară s-a lărgit la toţi scriitorii maramureşeni (nu restrânsă doar la cei cu domiciliul în Baia Mare, cum era până acum), premiile sunt date „pe bune”, din punctul meu de vedere. Şi ca să nu vă pun răbdarea la încercare, am să mai spun doar faptul că preşedintele acestei ediţii a fost scriitorul cu origini maramureşene Viorel Mureşan (Vicea). Din juriu au mai făcut parte: poetul Gheorghe Pârja, Săluc Horvat, Tatiana Dragomir şi prof. univ. Mircea Fărcaş.