Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XXI (2021), nr. 449 (1 – 15 Iulie)

20/07/2021

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

pr. Stanciulescu-BardaDragii mei enoriași!

Pași spre implozia imperiului. Europa a fost miraj și speranță pentru popoarele din sud-estul continentului. Am luat-o de exemplu la 1848, de câte ori am vrut să facem ceva trainic și sănătos; i-am cerut sprijinul când a fost vorba de Mica și de Marea Unire, ne-am alăturat armatelor ei, când a fost vorba să ne recuperăm teritorii răpite de mai-mari zilei. Am luat-o de exemplu, când a fost vorba să ne alcătuim Constituția, codurile juridice, sistemul de învățământ, administrativ, juridic, militar etc. Întotdeauna ne-am socotit parte a Europei, dar vremurile și oamenii au făcut ca să fim tot rupți de continent, de viața lui și de aspirațiile lui. Noi am fost mereu portarii Europei și ne-am făcut cu cinste și cu tragere de inimă datoria. Ne-am luptat cu toate liftele păgâne venite din pustele asiatice, ori din adâncurile orientale, ne-am dat viața, ne-am vărsat sângele, ne-am dat aurul, mierea, lemnul, sarea, vitele, ba chiar și copiii uneori, dar nu pământul. Frații de peste Dunăre au ajuns pașalâc turcesc și sute de ani n-au mai existat ca state pe harta Europei. Noi n-am permis nimănui să-și construiască moschei pe pământul nostru, să ne transforme țara în provincie a nu știu cărui imperiu. Am avut mândria noastră și am plătit-o foarte scump, dar s-a meritat. După 1989, vecina Iugoslavia, mândră și bogată, a explodat în șase țări, dintre care unele majoritar musulmane, deși pe teritoriile respective erau relicvele cele mai scumpe ale istoriei sârbești. La noi au fost interese mari, externe, ca să ne spargă țara, dar nu s-a reușit. Citește restul acestei intrări »


MAMA, de Hélène Delforge

08/03/2021

Moment poetic dedicat prietenelor Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare cu ocazia Zilei de 8 Martie, inspirat din volumul de poeme „Mama”, de Hélène Delforge, ilustrația Quentin Gréban, Editura Cartema.

„Mama. Nume unic, nume multiplu. Sunt tot atâtea mame, câți copii. Mama. Cuvântul pentru a spune dragoste, tandrețe, legătură, nevoie, așteptare, uneori dor sau absență.”

Lectura: Daliana Bonaț, Dana Filip, Anca Sima, Angela Sitar, Corina Șpan, Ana Copceac, Florina & Alexandru Vanciu, Corina Șandor-Martin, Ștefan Selek, Vlad Bondre – bibliotecari ai Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare.

Citește restul acestei intrări »


UNIȚI PRIN „LIMBA NOASTRĂ”

05/01/2021

de Vlădălina PLEȘCA
     elevă cls. a VII-a (Chișinău)

Alexei Mateevici
(n. 27 martie 1888, Căinari – d. 13 august 1917, Chișinău)

Lecturând poezia lui Alexei Mateevici „Limba noastră” imediat simți dorul de casă, dragostea de țară și dragostea de limba ce-o auzi și-o vorbești zi de zi. Această poezie ne învață să prețuim munca strămoșilor noștri , care au luptat mult pentru țara și limba lor, și doar datorită lor avem o țară și o limbă atât de frumoasă.

Avem foarte mulți oameni buni, care mereu încearcă să corecteze ceea ce fac oamenii răi. Oamenii răi nu sunt uniți, ba din contra, se bârfesc, se ceartă de la nimic, sunt fățarnici, unii au ajuns să fie chiar nemiloși. Dar cum binele e mai puternic decât răul și învinge mereu, noi rămânem să fim o țară de oameni buni.

Multe greutăți au trebuit să înfrunte strămoșii noștri, dar fiind cu suflet bun și mare, fiind uniți, ei au reușit să țină piept tuturor nevoilor scoase de soartă în calea vieții. Prin aceste povețe, poezia lui Alexei Mateevici, mereu actuală, și-a câștigat un loc de frunte între poeziile românești din cartea veșniciei.

BUNICA

Citește restul acestei intrări »