IOSIF VULCAN – 180 de ani de la naștere

31/03/2021

de Mária BERÉNYI

Iosif Vulcan
(31 martie 1841 – 8 sept 1907)

Iosif Vulcan a ocupat un loc de frunte în viaţa spirituală a Bihorului. Activitatea sa de aproape o jumătate de veac împânzește şi atinge diferite domenii ale culturii române transilvănene. Ziarist, editor, scriitor, animator cultural, academician, Iosif Vulcan a fost pentru Transilvania ceea ce, în alte condiţii istorice, au reprezentat Ion Heliade Rădulescu pentru Muntenia şi Gheorghe Asachi pentru Moldova.

Iosif Vulcan s-a născut la Holod în 31 martie 1841. Era fiul parohului român unit Nicolae Vulcan şi al Victoriei Irinyi. Tatăl său, Nicolae Vulcan, a fost nepotul de unchi al reputatului episcop-cărturar Samuil Vulcan. Mama sa, Victoria Irinyi, fiica lui Ioan Irinyi, a fost directoare de şcoală în Leta Mare (n.n.: comună în Bihorul istoric, azi Létavértes) timp de aproape 40 de ani. Era sora lui Ioan Irinyi, inventatorul chibritului cu fosfor şi a revoluţionarului Iosif Irinyi.

În 1844 familia Vulcan din Holod se mută Citește restul acestei intrări »


Alexandru Ioan Cuza (1820-1873)

20/03/2021

de Mária BERÉNYI

Alexandru Ioan Cuza
(20 martie 1820-15 mai1873)

Astăzi se împlinesc 201 de ani de la nașterea lui Alexandru Ioan Cuza (1820-1873), primul domnitor al Principatelor Unite.

În martie 1866, Alexandru Ioan Cuza a poposit și la Pesta, în hotelul „LA REGINA ANGLIEI”.

Alexandru Ioan Cuza, domn al Principatelor Unite, în 13 februarie 1866, la ora 18, începe o călătorie, care avea să fie ultimul drum al domnitorului, în viață fiind, pe pământ românesc.

Manifestând interes pentru situația lui Cuza Vodă, Iosif Vulcan urmărește la rândul său deplasarea domnitorului, după plecarea acestuia din București. Cităm în acest sens un articol din revista „Familia”, apărută la Pesta, aflând că prințul ajunsese deja în capitala Ungariei:

„Fostul domnitor al României, Citește restul acestei intrări »


Invitație în timp!

02/01/2021

În 2 ianuarie 1889 a fost expediată invitația de căsătorie dintre Ion Luca Caragiale și Alexandrina Burelly.

Ceremonia religioasă a avut loc în 8 ianuarie 1889 la Biserica Creţulescu.

Aleandrina Burelly, (n. 1865 – d. 1954), fiica unui arhitect italian bine cotat al Bucureștilor, Gaetano Burelly, iubitoare de viața mondenă și frumusețe remarcată de lumea bună la balurile din capitală, mai ales la cele ținute în casa pictorului Theodor Aman, venise la teatru ca să caute un bilet la unul din spectacolele pe care le avea în București marea divă, Sarah Bernard. Soarta a făcut ca nenea Iancu (avea 36 de ani) să fie chiar atunci și el în același loc, să o vadă pe bruneta frumoasă și zveltă, elegantă, cu un aer foarte special și să se îndrăgostească „la prima vedere”.

Se spune că exact a doua zi dis-de-dimineață, tânărul și pasionalul Caragiale s-a dus direct la tatăl Alexandrinei și a cerut-o pe loc de nevastă. Nunta a avut loc în 1889 și a urmat o viață de familie frumoasă și fericită, ținută bine în frâu de superba doamnă Caragiale.

Din relație rezultă 2 fete, Ioana și Agatha, Citește restul acestei intrări »


Familii și personalități macedoromâne din Pesta (Secolele XVIII-XIX)

27/12/2020

de Mária BERÉNYI

ÎN ANII 1840 PROPRIETARII ȘIRULUI DE CASE DIN PARTEA DE EST A PIEȚEI VÖRÖSMARTY DIN BUDAPESTA ERAU ÎN EXCLUSIVITATE MACEDOROMÂNI

În anii 1840 proprietarii şirului de case din partea de est a pieţei Vörösmarty de azi erau în exclusivitate macedoromâni. Casa de pe colţ, de la numărul 2 din piaţa Vörösmarty era proprietatea familiei Mocioni, pe locul casei de la numărul 3, se afla casa lui Gheorghe Sina, la numărul 4, casa lui Anastasie Lepora, la numărul 5 casa lui Constantin Grabovsky, iar în colţ, la numărul 6, casa lui Anastasie Lyka.

Familia Lyka era una dintre familiile macedoromâne cele mai respectabile din Budapesta în secolul al 19-lea. Fondatorul dinastiei, Dumitru Lyka, s-a născut în 1737 la Moscopole. Nu se ştie precis cînd s-a stabilit în Ungaria, dar în 1789 el fusese deja unul dintre semnatarii cererii înaintate de grecii şi macedoromânii din Pesta, pentru a construi o biserică. Şi-a ales soţie tot dintr-o familie macedoromână, pe Iuliana Gojdu, cu treizeci şi unu de ani mai tînără decît el. Cuplul a avut mai mulţi copii, dintre care Anastasie, născut în 1800, a devenit cunoscut om de afaceri, prin negustoria cu piele de care s-a ocupat.

În 1830, Dumitru Anastasie Lyka a devenit cetăţean al oraşului Pesta, iar în 1833, cetăţean al oraşului Buda. Citește restul acestei intrări »


Despre textul colindei „O, ce veste minunată”

27/12/2020

de Mária BERÉNYI

Cartea intitulată: „Cîntări dumnezeieşti la praznicile Mîntuitoriului nostru, Isus Hristos, şi ale Născătoarei de Dumnezeu, şi ale altor sfinţi ce se prăznuiesc” a fost publicată la Tipografia din Buda în 1815, în volumul lui Ioan Tincovici, atunci cantor la biserica greacă-macedoromână din Pesta, cartea având 50 de pagini.

Din cele opt cântări riguros bisericeşti, închinate naşterii lui Hristos, una, care începe cu versul „O, ce veste minunată” (p. 8. ), avea să devină cea mai cunoscută colindă de Crăciun până în zilele noastre: Citește restul acestei intrări »


ILIE MIȘCUȚIA (ORIGINAR DIN GIULA/GYULA – UNGARIA) – „ŞI EU AM FOST LA ALBA IULIA”

01/12/2020

selecție text de Mária BERÉNYI

Ilie Mișcuția

Fost-a ziua de 1 decembrie 1918, ziua cînd a răsărit soarele dreptăţii şi libertăţii, al bucuriei şi unităţii poporului român. Depănat pe caierul unei istorii de două ori milenară, actul de o nespusă măreţie şi deosebită importanţă de la Alba Iulia a fost o necesitate istorică, o împlinire a celui mai scump ideal: unirea tuturor românilor sub un singur stindard: tricolorul românesc.

Am trăit pe viu aceste momente. Eram tînăr, plin de entuziasm, împărtăşind cu toată fiinţa marea dorinţă a românilor, unirea Ardealului cu România. Peste ninsoarea celor optzeci de ani de viaţă şi în ajunul unui apus demn şi senin, retrăiesc cu aceiași emoţie grandoarea zilei de 1 decembrie 1918.

În urmă cu şaizeci de ani, la începutul lunii octombrie eram la Praga. Mi se încredinţase o misiune pe lîngă Consiliul Naţional Cehoslovac. După îndeplinirea ei, am plecat la Viena şi de acolo la Budapesta. Cele cîteva zile petrecute în capitala Ungariei mi-au prilejuit cunoaşterea unora dintre fruntaşii români care se străduiau să obţină libertatea românilor din Transilvania. Aici l-am cunoscut şi pe protosinghelul Ghenadie Bogoevici, primul preot al parohiei ortodoxe române din Budapesta, înfiinţată în cursul anului 1900. Chipul acestuia, personalitatea lui puternică, dragostea lui fierbinte pentru poporul român m-au impresionat foarte mult.

La Budapesta am participat la unele întruniri ale românilor ţinute la hotelul „Cornul Vînătorilor”. Citește restul acestei intrări »


ÎN ZIUA SFÂNTULUI ANDREI DESPRE SFÂNTUL IERARH ANDREI ŞAGUNA (1808-1873)

30/11/2020

de Mária BERÉNYI

„Puţine nume sunt aşa de populare în Ardealul românesc ca al lui Andrei Şaguna.”

A vorbi despre mitropolitul Andrei Şaguna înseamnă a evoca una dintre personalităţile de excepţie ale vieţii bisericeşti, culturale şi politice a secolului XIX-lea din Transilvania şi Ungaria. Dacă ar fi să-l definim pe mitropolitul Andrei am putea să-l numim cu adevărat un „apostol” al deşteptării românilor, cărora le-a apărat drepturile fundamentale în vremuri de loc prielnice.

Descendent al macedoromânilor din preajma Moscopolei, strămoșii săi venind la Miskolc (Ungaria) din Grabova. Andrei avea mare recunoştinţă faţă de mama sa, în repetate rânduri spunea cu adâncă admiraţie: „Mamei mele îi datorez dragostea de Dumnezeu şi credinţa ortodoxă, drumul meu în viaţă (chemarea la Sf. Preoţie) şi duhul de jertfă care m-a călăuzit în toată opera mea.”

Cu multă bucurie şi pietate şi adâncă recunoştinţă îşi va aminti Mitropolitul Şaguna Citește restul acestei intrări »


Prima carte poştală ilustrată în România

20/11/2020

Pe prima carte poştală ilustrată în țara noastră, care se află în colecţia „Fotografii, cărți poştale și clișee fotografice” a Muzeului Municipiului București, este o reprezentare a portului popular românesc. Aceasta înfăţişează o ţărăncuţă româncă prezentată lângă pavilionul Expoziției Cooperatorilor de la Bucureşti, 1894. Semnată Constantin Jiquidi, ilustrata este un desen după natură. O ilustrată din seria „Portul național român”, expediată de inegalabilul dramaturg Ion Luca Caragiale, conţine specificaţia că ţărăncuţa româncă nu este alta decât soţia sa, Alexandrina Burelly, când era domnişoară.

Alexandrina Burelly este Citește restul acestei intrări »