Ioan Nako

Biserica ortodoxă din Comloșu Mare

de Mária BERÉNYI

În biserica ortodoxă din Comloșu Mare se află cripta familiei macedoromâne NAKO, unde este înmormântat și renumitul Ioan Nako alături de tatăl său și soția sa.

Biserica ortodoxă din Comloșu Mare a fost construită în 1796, iar lângă amvonul acesteia, din naos până sub altar, se află cripta familiei Nako.

Ioan Nako a murit la Viena în data de 19 martie 1889. Trupul neînsuflețit a fost dus cu trenul până la Kikinda, apoi dus la Comloş, în 25 martie, şi înmormântat în cripta familiei la Biserica Ortodoxă Română,

Gheorghe Șincai

Gheorghe Şincai
(28 februarie 1754 – 2 noiembrie 1816)

selecție text de Mária BERÉNYI

UNUL DINTRE CORIFEII ȘCOLII ARDELENE, GHEORGHE ŞINCAI, ASTFEL SCRIE DESPRE ACTIVITATEA SA ZILNICĂ CÂND ERA CENZOR LA TIPOGRAFIA DIN BUDA

„Mă scol dis de dimineaţă, la ora patru mă aşez la masă, corectez, scriu sau citesc până la opt şi jumătate, atunci merg la Pesta şi la ora nouă intrând în vreo bibliotecă, acolo până la douăsprezece citesc mai ales manuscrise, la care foarte greu am avut acces, atunci mă reîntorc în cetate să iau masa, isprăvind pe la ora două masa, o jumătate de oră dau destinderii sufleteşti, plimbându-mă cu unii şi alţii, la două şi jumătate merg din nou la Pesta şi de la trei la şase sânt din nou în bibliotecă, după şase reîntors la Buda, peste o jumătate de oră mă apuc iar de lucru până la opt, dar asta nu întotdeauna, căci adeseori fac vizite, uneori eu sânt vizitat, iar la ora opt seara după atâta alergătură, merg şi mănânc şi beau, dacă am ce, în sfârșit la ora zece vin la culcare.”

La 21 ianuarie 1821 s-a născut VINCENȚIU BABEŞ

de Mária BERÉNYI

Vincențiu Babeș
n. 21 ianuarie 1821, Hodoni, Satchinez, Timiș, Austro-Ungaria
d. 22 ianuarie 1907, Budapesta, Austro-Ungaria

Ascensiunea familiei începe cu VINCENTIU BABEŞ o personalitate de frunte din Banatul secolului al XIX-lea. El era avocat, istoric, publicist, om politic, întemeietorul presei române din Banat, care şi-a consacrat întreaga activitate şi putere de muncă pentru promovarea politică, economică, culturală şi bisericească a românilor din Banat şi Ungaria în a doua jumătate al secolului al XIX-lea.

S-a născut la 21 ianuarie 1821 în Hodoni, jud. Timiş. Era fiul lui Gheorghe Crîşmaru, ţăran gospodar din Moşniţa, care a murit pe când Vincenţiu era încă mic. Bunicul său, Mitra Babeş, neavând copii şi nici alţi nepoţi, l-a adoptat şi i-a dat numele său de Babeş. Mitra Babeş era un cărturar cunoscut şi avea legături cu Dimitrie Ţichindeal, pe atunci preot la Becicherecu Mic, şi cu Mihai Roşu din Jadani. La îndemnul celor doi oameni de cultură, bătrânul Mitra Babeş l-a înscris pe Vincenţiu la şcoala de pe lângă biserica Sf. Ilie din Fabric – Timişoara, cu gândul de a-l face preot. De aici a trecut mai departe la şcoala sârbească, apoi la şcoala germană din Timişoara – Cetate. Studiile secundare le-a urmat la Timişoara (1830-1833), apoi liceul din Seghedin (1833-1841 şi în fine cursurile de teologie le-a urmat la Carloveţ şi la Seminarul din Arad. Pe când se apropia de devenirea sa ca preot, Vincenţiu Babeş renunţă la această cale. Continuă studii juridice la Budapesta. Întors la Arad în 1846, intră în magistratură, devenind, peste doi ani, avocat. În perioada 23 septembrie 1846 – iulie 1848, Vincenţiu Babeş a fost desemnat profesor suplinitor la Preparandia din Arad.

În anul 1848 a fost numit inspector al şcolilor româneşti în districtul Caraş, unde s-a preocupat

TELEGRAFUL ROMÂN, cea mai longevivă publicație din România

de Mária BERÉNYI

În urmă cu 170 de ani, pe 3 ianuarie 1853, apare gazeta „TELEGRAFUL ROMÂN”, fondată la Sibiu de Andrei Șaguna, cea mai longevivă publicație din România, cu apariție neîntreruptă până astăzi

Aşa cum evidenţiază şi motoul publicaţiei, din 1853 se află „în slujba lui Dumnezeu şi a oamenilor”. „Telegraful român” apare neîntrerupt din 3 ianuarie 1853, la Sibiu, fiind ctitoria de suflet a Sfântului Ierarh Andrei Şaguna.

Evidenţiind această particularitate de dăinuire pe o perioadă de mai bine de un secol şi jumătate a „Telegrafului Român”, un erudit istoric remarcă faptul că „puţine lucruri au rămas atât de statornice în ţara noastră, cum este cazul acestei publicaţii periodice”. Fie doar şi pentru atât, „Telegraful Român” merită respect şi cinstire. Dar se apreciază că nu doar în Transilvania, ci şi în toată ţara şi chiar în sud-estul Europei, „Telegraful Român” se plasează în fruntea listei celor mai

Ioan Cavaler de Puşcariu – membru fondator al reprezentanţei „Fundaţiei Gojdu”

de Mária BERÉNYI

Ioan Cavaler de Puşcariu
(n. 10 octombrie 1824 – d. 24 decembrie 1911)

Dintre membrii reprezentanţei, rolul hotărâtor în bunul mers al afacerilor Fundaţiei l-a avut Ioan Cavaler de Puşcariu. În mai multe rânduri Fundaţia a fost ameninţată cu desfiinţarea.

Pentru a-şi putea desfăşura activitatea în condiţii optime, potrivit prevederilor testamentului lui Emanuil Gojdu, reprezentanţa fundaţiei şi-a elaborat, de-a lungul vremii, o serie de acte normative.

La iniţiativa lui Puşcariu s-a alcătuit şi un Regulament pentru afacerile interne ale Fundaţiei. După înlăturarea multor piedici – cu implicarea directă a lui Ioan Puşcariu -, s-a putut trece, din 1871, la împărţirea burselor, anual, mai târziu la repararea imobilelor lăsate de Gojdu, la construirea unor noi imobile la începutul anilor 1900.

Iustin Popovici

de Mária BERÉNYI

Iustin Popovici (1839-1905) notarul prim al orașului Giula/Gyula (Ungaria) în perioada anilor 1873-1905, unde o stradă îi poartă numele.

S-a născut în anul 1839 într-o familie românească, ca fiu al preotului ortodox Simeon Popovici din Bichiș. Școlile (Gimnaziul Superior Regal și Institutul Teologic) le-a terminat la Arad. În ianuarie 1865 a intrat în serviciul orașului Giula. În 1873 a fost ales notar prim, funcție pe care a îndeplinit-o timp de 32 de ani, până la sfârșitul vieții sale. A decedat în 21 decembrie 1905 la serviciu, în biroul său de la primărie.

În această perioadă s-a construit la Giula tribunalul, direcția financiară, liceul și școala civilă de fete. Tot de activitatea lui se leagă construirea pavilionului Göndöcs (azi Muzeul memorial Kohán), clădirea Asociației Teatrale Erkel Ferenc (în anul 1901). Pe lângă acestea, a avut un rol important și în

21 noiembrie – Teodor Misaroș – la Catedrala Sf. Nicolae din Giula (Ungaria)

de Mária BERÉNYI

Teodor Misaroş
(8 decembrie 1921 – 13 iulie 1983)

Teodor Misaroș, în 21 noiembrie 1976, la Intrarea Maicii Domnului în Biserică, a fost instalat ca Vicar Episcopal de către Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, în catedrala Sf. Nicolae din Giula (Ungaria).
Intrarea Maicii Domnului în Biserică se serbează pe data de 21 noiembrie, poartă denumirea de Vovidenie (ceea ce se face văzut), Obrejenie sau Ovidenie, fiind o zi foarte importantă și foarte populară printre creștinii ortodocși și romano-catolici.
Sărbătoarea reprezintă ziua în care părinții Mariei, Ioachim și Ana au dus-o pe Maria la vârsta de 3 ani la templul din Ierusalim, pentru a asculta citirea cărților sfinte. Maria a stat 15 ani în Templu, până în momentul în care a devenit mamă a Mântuitorului nostru Isus Cristos.

În 2 noiembrie 1816 a murit Gheorghe Şincai, unul dintre membrii Școlii Ardelene

de Mária BERÉNYI

Gheorghe Şincai
(28 februarie 1754 – 2 noiembrie 1816)

 

GHEORGHE ŞINCAI, CENZOR LA TIPOGRAFIA DIN BUDA

Gheorghe Şincai ajunge la Buda în luna octombrie 1803, stabilindu-se la Kovachich Márton care i-a asigurat casă şi masă în schimbul aranjării bibliotecii şi manuscriselor sale. Din 1804 lucrează la Tipografia din Buda. În 1806, încurajat de episcopul Samuil Vulcan din Oradea, Şincai începe a-şi tipări Hronica sa ca supliment la Calendarul de Buda, cu o urmare în 1809. Publicarea Hronicii s-a întrerupt însă, fiind oprită de cenzură.

Şincai simţindu-se marginalizat, în anul 1812 şi-a dat demisia şi s-a mutat la familia Vass, la Sinea, unde a fost angajat ca perceptor. Aici i se creează condiţii prielnice continuării şi redactării operei sale. Hronica însă nu a putut vedea lumina tiparului în timpul vieţii autorului, fiind apreciată de cenzură ca subversivă. Aceasta carte posedă, în orice caz, meritul de a depozita o cantitate enormă de informaţie.

Şincai avea relaţii de specialitate şi personale cu mulţi scriitori maghiari ca Kornidesz Dániel, Benkő József, Hadik Anrád, Pray György şi alţii. În locuinţa sa din Buda au poposit de mai multe ori prietenii săi maghiari pe care i-a vizitat la rândul său. Asupra intensei activităţi desfăşurată la Pesta suntem informaţi astfel: „Mă scol dis de dimineaţă, la ora patru mă aşez la masă, corectez, scriu sau citesc pînă la opt şi jumătate, atunci merg la Pesta şi la ora nouă intrînd în vreo bibliotecă, acolo pînă la douăsprezece citesc mai ales manuscrise, la care foarte greu am avut acces,

11 octombrie – ZIUA ŞCOLII ARDELENE

268 de ani de la primele școli în limba română!

de Mária BERÉNYI

Ziua Școlii Ardelene se sărbătorește anual la 11 octombrie. Este o sărbătoare publică, dedicată omagierii rolului fundamental al ideilor culturale și politice promovate de mișcarea cunoscută sub numele de Școala Ardeleană, ai cărei principali reprezentanți au fost Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior și Ioan Budai-Deleanu. A fost stabilită această dată, deoarece la 11 octombrie 1754, episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron a emis decretul de înființare, la Blaj, a primelor școli sistematice și moderne din istoria românilor.

Cel mai important document al Şcolii Ardelene, memoriul „Supplex libellus valachorum Transsilvaniae” (1791, 1792), a fost trimis împăratului Leopold al II-lea, prin care se cerea recunoaşterea românilor din Transilvania ca naţiune egală în drepturi cu celelalte ce intrau în componenţa Imperiului Habsburgic. Principalele centre culturale în care s-au manifestat reprezentanţii Şcolii Ardelene au fost la Blaj, Oradea, Lugoj, Beiuş, Orăştie şi Năsăud.

Şcoala Ardeleană a marcat profund procesul de modernizare a societăţii româneşti,

La 19 august 1881 s-a născut George Enescu

selecție text de Mária BERÉNYI

CONCERTUL ENESCU LA BUDAPESTA

La începutul lui martie 1912 s-a organizat Concertul Enescu la Budapesta. Despre acest eveniment s-a relatat pe larg în presa vremii:

În 1 şi 2 martie a umplut un public foarte ales sala cea mare a redutei din capitală. La acest concert s-a prezentat prima oară unul dintre cei mai mari violonişti, George Enescu publicului de aicea. Enescu are un nume celebru în toată Europa, ca virtuoz de vioară şi ca compozitor de rangul prim (…).

În prima seară s-a prezentat Enescu publicului cu un concert foarte reuşit, lăsând o impresie adâncă în inimile ascultătorilor (…).

În a doua seară, Enescu a fost primit cu aplauze