21 noiembrie – Teodor Misaroș – la Catedrala Sf. Nicolae din Giula (Ungaria)

21/11/2022

de Mária BERÉNYI

Teodor Misaroş
(8 decembrie 1921 – 13 iulie 1983)

Teodor Misaroș, în 21 noiembrie 1976, la Intrarea Maicii Domnului în Biserică, a fost instalat ca Vicar Episcopal de către Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, în catedrala Sf. Nicolae din Giula (Ungaria).
Intrarea Maicii Domnului în Biserică se serbează pe data de 21 noiembrie, poartă denumirea de Vovidenie (ceea ce se face văzut), Obrejenie sau Ovidenie, fiind o zi foarte importantă și foarte populară printre creștinii ortodocși și romano-catolici.
Sărbătoarea reprezintă ziua în care părinții Mariei, Ioachim și Ana au dus-o pe Maria la vârsta de 3 ani la templul din Ierusalim, pentru a asculta citirea cărților sfinte. Maria a stat 15 ani în Templu, până în momentul în care a devenit mamă a Mântuitorului nostru Isus Cristos.

intrarea-in-biserica-a-maicii-domnului

Citește restul acestei intrări »


În 2 noiembrie 1816 a murit Gheorghe Şincai, unul dintre membrii Școlii Ardelene

02/11/2022

de Mária BERÉNYI

Gheorghe Şincai
(28 februarie 1754 – 2 noiembrie 1816)

 

GHEORGHE ŞINCAI, CENZOR LA TIPOGRAFIA DIN BUDA

Gheorghe Şincai ajunge la Buda în luna octombrie 1803, stabilindu-se la Kovachich Márton care i-a asigurat casă şi masă în schimbul aranjării bibliotecii şi manuscriselor sale. Din 1804 lucrează la Tipografia din Buda. În 1806, încurajat de episcopul Samuil Vulcan din Oradea, Şincai începe a-şi tipări Hronica sa ca supliment la Calendarul de Buda, cu o urmare în 1809. Publicarea Hronicii s-a întrerupt însă, fiind oprită de cenzură.

Şincai simţindu-se marginalizat, în anul 1812 şi-a dat demisia şi s-a mutat la familia Vass, la Sinea, unde a fost angajat ca perceptor. Aici i se creează condiţii prielnice continuării şi redactării operei sale. Hronica însă nu a putut vedea lumina tiparului în timpul vieţii autorului, fiind apreciată de cenzură ca subversivă. Aceasta carte posedă, în orice caz, meritul de a depozita o cantitate enormă de informaţie.

Şincai avea relaţii de specialitate şi personale cu mulţi scriitori maghiari ca Kornidesz Dániel, Benkő József, Hadik Anrád, Pray György şi alţii. În locuinţa sa din Buda au poposit de mai multe ori prietenii săi maghiari pe care i-a vizitat la rândul său. Asupra intensei activităţi desfăşurată la Pesta suntem informaţi astfel: „Mă scol dis de dimineaţă, la ora patru mă aşez la masă, corectez, scriu sau citesc pînă la opt şi jumătate, atunci merg la Pesta şi la ora nouă intrînd în vreo bibliotecă, acolo pînă la douăsprezece citesc mai ales manuscrise, la care foarte greu am avut acces, Citește restul acestei intrări »


11 octombrie – ZIUA ŞCOLII ARDELENE

11/10/2022

268 de ani de la primele școli în limba română!

de Mária BERÉNYI

Ziua Școlii Ardelene se sărbătorește anual la 11 octombrie. Este o sărbătoare publică, dedicată omagierii rolului fundamental al ideilor culturale și politice promovate de mișcarea cunoscută sub numele de Școala Ardeleană, ai cărei principali reprezentanți au fost Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior și Ioan Budai-Deleanu. A fost stabilită această dată, deoarece la 11 octombrie 1754, episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron a emis decretul de înființare, la Blaj, a primelor școli sistematice și moderne din istoria românilor.

Cel mai important document al Şcolii Ardelene, memoriul „Supplex libellus valachorum Transsilvaniae” (1791, 1792), a fost trimis împăratului Leopold al II-lea, prin care se cerea recunoaşterea românilor din Transilvania ca naţiune egală în drepturi cu celelalte ce intrau în componenţa Imperiului Habsburgic. Principalele centre culturale în care s-au manifestat reprezentanţii Şcolii Ardelene au fost la Blaj, Oradea, Lugoj, Beiuş, Orăştie şi Năsăud.

Şcoala Ardeleană a marcat profund procesul de modernizare a societăţii româneşti, Citește restul acestei intrări »


La 19 august 1881 s-a născut George Enescu

19/08/2022

selecție text de Mária BERÉNYI

CONCERTUL ENESCU LA BUDAPESTA

La începutul lui martie 1912 s-a organizat Concertul Enescu la Budapesta. Despre acest eveniment s-a relatat pe larg în presa vremii:

În 1 şi 2 martie a umplut un public foarte ales sala cea mare a redutei din capitală. La acest concert s-a prezentat prima oară unul dintre cei mai mari violonişti, George Enescu publicului de aicea. Enescu are un nume celebru în toată Europa, ca virtuoz de vioară şi ca compozitor de rangul prim (…).

În prima seară s-a prezentat Enescu publicului cu un concert foarte reuşit, lăsând o impresie adâncă în inimile ascultătorilor (…).

În a doua seară, Enescu a fost primit cu aplauze Citește restul acestei intrări »


150 de ani de la nașterea lui TRAIAN VUIA

17/08/2022

de Mária BERÉNYI

150 de ani de la nașterea lui TRAIAN VUIA, pionerul aviației române, fost bursier al Fundației Gojdu, cu studii la Politehnica din Budapesta

Acum 150 de ani (17 august 1872) s-a născut Traian Vuia, omul care avea să schimbe percepția lumii în ceea ce privește aviația. Nu mulți sunt cei care au auzit de acest inventator și pionier al aviației române care, în 1906, a realizat primul zbor autopropulsat cu un aparat mai greu decât aerul.

După obţinerea diplomei de bacalaureat de la liceul catolic din Lugoj, în anul 1892, s-a înscris la Universitatea Politehnică din Budapesta, a urmat timp de un an cursurile Politehnicii, secția mecanică, la seral, însă Citește restul acestei intrări »


La 4 august 1807 la Brașov s-a născut Constantin Lecca

04/08/2022

de Mária BERÉNYI

Constantin Lecca
(4 aug. 1807, Brașov – 13 oct. 1887, București)

 

Constantin Lecca – colaborator al lui Zaharia Carcalechi Ferlegher la tipografia din Buda

Personalitate care a desfăşurat o prodigioasă activitate artistică, editorială şi pedagogică, timp de patru decenii, la jumătatea secolului al XIX-lea, Constantin Lecca a înscris în istoria artei, culturii şi învățământului românesc, pagini de indiscutabilă referinţă.

Născut la Braşov, la 4 august 1807, într-o familie de negustori originari din Oltenia, el a fost elev al şcolii româneşti din Schei, al gimnaziului săsesc din Braşov şi Blaj.

În 1827 a plecat la Buda pentru a învăţa meşteşugul picturii. Din păcate, acolo n-a prea avut de la cine învăţa, aşa că putem spune că a fost, cel puţin în această direcţie, un autodidact.

În schimb, la Buda, Lecca a întâlnit un grup de români patrioţi, preocupaţi să ducă mai departe idealurile Şcolii Ardelene şi să demonstreze, cu mijloace ştiinţifice, latinitatea neamului românesc pe meleagurile sale. Ajuns un apropiat al lui Zaharia Caracalechi, el a devenit colaborator al revistei „Biblioteca românească”, unde a publicat articole de istorie, literatură, traduceri Citește restul acestei intrări »


Franz Liszt a compus o „Rapsodie română”

31/07/2022

de Mária BERÉNYI

Franz Liszt
(22 octombrie 1811 – 31 iulie 1886)

Franz Liszt, unul dintre cei mai renumiţi pianişti ai tuturor timpurilor, originar din Ungaria a folosit în creaţiile sale elemente din folclorul maghiar. Puţini cunosc faptul că el a fost atât de impresionat de muzica populară românească încât a compus o „Rapsodie română”. Aceasta după un turneu de mare succes în Transilvania, Muntenia şi Moldova, unde a fost primit ca un adevărat prinţ.

Turneul său a fost evocat de presa vremii şi prezentat pe larg în volumul „Exemplul strămoşilor”, al cercetătorului Arpad Arvay, publicat la editura Kriterion din Bucureşti. În timpul călătoriei sale prin Transilvania spre Muntenia, Liszt, care, în fiecare seară, în locurile unde a poposit, a fost întâmpinat de lăutari, şi-a notat doinele, horele, baladele, cântecele de petrecere şi de jale.

Liszt a ajuns la Bucureşti la 16 decembrie 1846 şi a fost întâmpinat de călăreţi purtători de făclii, îmbrăcaţi în costume de gală, Citește restul acestei intrări »


28 iulie 1854 – s-a născut Victor Babeş

28/07/2022

de Mária BERÉNYI

Victor Babeş
(1854-1926)

Victor Babeş (personalitate al cărui nume îl poartă Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj) a fost unul dintre marii oameni de ştiinţă ai veacului său, bacteriolog de renume internaţional.

A scris în jur de o mie trei sute de studii, articole, monografii. Spre deosebire de mulţi bacteriologi ai epocii – care considerau că îmbolnăvirile sunt cauzate în exclusivitate de bacterii, – el a atras atenţia deja în primele articole ale sale asupra importanţei reacţiilor organismului uman. Babeş şi-a înscris numele în istoria ştiinţei prin concepţia sa de integrare prin combinarea aspectelor microbiologice şi histopatologice, prin abordarea patomorfologică a procesului contagios şi prin descrierea a peste de 30 de microbi.  Citește restul acestei intrări »


Victor Babeș la Budapesta

28/07/2022

de Mária BERÉNYI

Victor Babeș
(1854-1926)

Victor Babeş şi-a făcut studiile elementare şi medii la Lugoj şi la Viena, a început medicina la Budapesta, pentru a o termina, în 1878, la Viena. Apoi a revenit în capitala ungară, unde şi-a început cariera ca asistent universitar la Facultatea de Medicină din Budapesta.

Activitatea sa de profesor şi de cercetător a fost deosebit de intensă în Budapesta, deoarece, pe lângă studiile de patologie, el a fost şi unul dintre pionierii bacteriologiei, domeniu care pe atunci era doar în fază incipientă.

La cererea guvernului, Babeş a creat la Budapesta, Citește restul acestei intrări »


Octavian Goga: A murit Caragiale!

09/06/2022

selecție text de Mária BERÉNYI

Ion Luca Caragiale
(13 februarie 1852 – 9 iunie 1912)

În urmă cu 110 ani, pe 9 iunie 1912 a decedat Ion Luca Caragiale

Ion Luca Caragiale l-a vizitat pe Octavian Goga în temnița din Seghedin (Ungaria).

La Seghedin în închisoare, unde ispăşeam o pedeapsă ungurească, acolo l-am văzut ultima oară. I s-a părut că între zidurile reci ale unei singurătăţi nedorite trebuie să-mi trimită cît mai multe semne din dragostea cu care m-a învrednicit. Cînd o carte poştală cu slova lui minunată, cînd o telegramă, cînd un pachet cu cărţi nemţeşti venea zi de zi să-mi aducă mîngîiere şi alunge urîtul. Într-o seară s-a socotit că pacea de după zabrele cere mai mult şi-a plecat din Berlin la Seghedin (…).

Nu voi uita niciodată dimineaţa aceea de martie. Sergentul ungur mi-a intrat în cameră cu faţa radioasă:

-„Aveţi o vizită!”

–„Cine?”

–„Nu ştiu, un străin, o cam rupe pe ungureşte. Vine de departe. Trebuie să fie însă un mare boier că ne-a miluit pe toţi. E un om tare cumsecade, mi-a mîngîiat pe frunte amîndoi nepoţii cînd i-am descuiat poarta… I-a întrebat cum îi chiamă şi le-a dat cîte-o coroană”.  Citește restul acestei intrări »