11 OCTOMBRIE – ZIUA ŞCOLII ARDELENE

11/10/2021

de Mária BERÉNYI

Ziua Școlii Ardelene se sărbătorește anual la 11 octombrie. Este o sărbătoare publică, dedicată omagierii rolului fundamental al ideilor culturale și politice promovate de mișcarea cunoscută sub numele de Școala Ardeleană, ai cărei principali reprezentanți au fost Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior și Ioan Budai-Deleanu. A fost stabilită această dată, deoarece la 11 octombrie 1754, episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron a emis decretul de înființare, la Blaj, a primelor școli sistematice și moderne din istoria românilor.

La iniţiativa a mai multor parlamentari, data de 11 octombrie a fost declarată Ziua Şcolii Ardelene, prin Legea nr. 93/2014.

În expunerea de motive din proiectul de lege adoptat de Parlamentul României se arată că „de-a lungul istoriei şi a formării statului Citește restul acestei intrări »


CURENTUL ȘCOLII ARDELENE ȘI LUCRĂRILE AUTORILOR MACEDOROMÂNI DIN PESTA ȘI VIENA, GHEORGHE CONSTANTIN ROJA ȘI MIHAI BOIAGI

11/10/2021

de Mária BERÉNYI

Pepiniera redeşteptării naţionale pentru macedoromâni a fost Viena şi Budapesta, unde luaseră contact cu învăţaţi români din Transilvania ca: Petru Maior, Gheorghe Şincai, Samuil Micu Clain şi alţii. Coloniştii macedoneni din Pesta, de la o vreme, revin la conştiinţa obârșiei lor naţionale şi sânt mândri de limba lor strămoşească. La procesul acesta de redeşteptare naţională a contribuit, fireşte, în primul rând, curentul literar latinist, pornit la sfârșitul veacului al XVIII-lea. Sub influenţa corifeilor Şcolii Ardelene, macedoromânii înlocuiesc în scrierile lor literele greceşti cu cele latine, introduc pentru prima dată un număr mare de dacoromânisme şi latinisme în locul cuvintelor străine, şi îşi publică cercetările despre românii de dincolo de Dunăre. Interesul pentru descoperirea identităţii etnice şi lingvistice proprii s-a manifestat tot mai evident.

Pe urmele acestei mişcări de renaştere culturală, Citește restul acestei intrări »


Serata muzical-literară a Societății „Petru Maior” la Grand Hotel Hungaria

01/10/2021

de Mária BERÉNYI

La 12 februarie 1879, studenţii români din cadrul Societăţii „Petru Maior”, ajutaţi de membrii coloniei române din capitala Ungariei, au organizat tradiţionala lor reuniune muzical-literară, urmată de bal, la „Grand Hotel Hungaria”.

„La serata de dans aranjată de către junimea română din Budapesta la 12 februarie mai mulţi tineri îmbrăcaţi în costume naţionale au prezentat în pauză jocul istoric al „Căluşerilor”; iar la serata literară-muzicală, cu care s-a deschis petrecerea, corul vocal al Societăţii „Petru Maior”, acompaniat de muzica militară a regimentului Kussevich, a cîntat „Cîntecul Gintei Latine” de dl Vasile Alecsandri, muzica de maestrul Marchetti.”

De data aceasta, serata lor a primit un caracter cu totul excepţional, prin prezenţa la festivitate a marelui pianist maghiar, Franz Liszt.

„Serata tinerimei române din Budapesta a întrunit un public Citește restul acestei intrări »


Influenţa contelui Széchenyi István asupra coloniei macedoromâne din Pesta

21/09/2021

de Mária BERÉNYI

În 21 septembrie 1791 s-a născut contele Széchenyi István.

Despre ideile şi faptele filantropice a contelui Széchenyi de la bun început se scrie în „Biblioteca românească” (1829-1830 şi 1834), apărută la Tipografia din Buda. Editorul acestei publicaţii era macedoromânul Zaharie Carcalechi. În unul dintre primele numere, Széchenyi era prezentat ca întemeietor al Academiei Maghiare, fiind descrisă scena în care acesta oferă veniturile sale pe un an.

Exemplul lui Széchenyi nu a stârnit interes numai în rândul maghiarilor, ci l-a mişcat şi pe tânărul avocat din Pesta Emanuil Gojdu Citește restul acestei intrări »


În 13 septembrie 1913 a murit Aurel Vlaicu

13/09/2021

de Mária BERÉNYI

La inițiativa lui David Voniga (originar din Giula/Ungaria) s-a ridicat primul monument Vlaicu în România.

După moartea tragică a lui Aurel Vlaicu, petrecută în 1913, David Voniga, preot în Giroc, jud. Timiş, inițiază ridicarea monumentului închinat în memoria aviatorului român. În România acesta a fost primul monument Vlaicu.

În hotarul comunei Giroc s-a ridicat acest monument care a dat chipul unei cruci de 3 metri înaltă pe care e gravat textul:  Citește restul acestei intrări »


Constituirea Parohiei Ortodoxe Române din Budapesta la Hotelul „Angol Királynő” (1900)

11/09/2021

de Mária BERÉNYI

La data de 11 septembrie 1900 s-au întrunit românii din Budapesta într-o adunare la Hotelul „Angol Királynő” în vederea constituirii în parohie. La acest eveniment au fost prezenţi 44 capi de familie, precum şi reprezentanţii tineretului universitar. Şedinţa a fost prezidată de dr. Iosif Gall, vestitul jurist şi membru al Casei magnaţilor. Adunarea a hotărât înfiinţarea parohiei noi şi a ales  membrii comitetului parohial, printre care îi amintim pe: dr. Emil Babeş, Ioan Candidachi, dr. Victor Cupşa, dr. Augustin Dumitrean, dr. Iosif Gall, Citește restul acestei intrări »


Despre „Fragmentul Todorescu”

31/08/2021

(31 august – Ziua Limbii Române)

de Mária BERÉNYI

Fragmentul Todorescu, cel mai vechi text literar românesc scris cu alfabet latin, se află la biblioteca Széchényi din Budapesta.

În februarie 1911 dr. Hiador Sztripszky, custode la Muzeul Național din Budapesta cumpăra de la un anticar din Budapesta un volum de 94 de file, de la începutul sec al XVI lea. Cercetînd legătura acelei cărți, descoperă că atunci cînd a fost legată, i s-au adăugat încă 8 coli tipografice aparținînd la 8 lucrări diferite. Printre ele se aflau și 4 file (8 pagini), dintr-o scriere românească, tipărite cu litere latine și ortografie maghiară. Imediat după descoperirea lor, au intrat în posesia lui Iuliu Todorescu, fiind achiziționate contra sumei de 400 de coroane.

„Fragmentul Todorescu” („Carte de cîntări”), a fost redactat utilizîndu-se ortografia maghiară din secolul al XVI-lea, conţine o culegere de imnuri calvine traduse din maghiară, care, probabil, se cîntau în timpul serviciilor religioase.

Mica culegere de cîntece, Citește restul acestei intrări »


Un Sfânt s-a ridicat din rândul macedoromânilor din Miskolc (Ungaria)

28/06/2021

de Mária BERÉNYI

Din rândul macedoromânilor din Miskolc (Ungaria) s-a ridicat un sfânt și aici se află o imprimare colorată a gravurii Sfânta Fecioară Maria cu pruncul din Mănăstirea Ardenița pe care e gravat primul text în limba macedoromână (1731).

Andrei (Anastasie) Șaguna s-a născut în 20 decembrie 1808 într-o familie de negustori macedoromâni veniți la Miskolc din Grabova. La 28 octombrie 2011 a fost proclamată canonizarea sa ca sfânt al Bisericii Ortodoxe Române, cu dată de prăznuire în fiecare an la 30 noiembrie.

Andrei Șaguna
(20 decembrie 1808 – 28 iunie 1873)

„Mitropolitul Andrei Şaguna a fost un bărbat aproape extraordinar, trimis de Providenţa Divină pentru fericirea poporului său; Citește restul acestei intrări »


„AICI I-A FOST LEAGĂNUL ȘI MORMÎNTUL”

15/06/2021

Selecție text de Mária BERÉNYI

Necrolog în revista „Familia”

IOSIF VULCAN: EMINESCU A MURIT

La moartea poetului revista „Familia” care a fost editata prima dată la Pesta, unde a debutat Eminescu, a publicat un număr de doliu consacrat în întregime activităţii şi operei sale, unde naşul său poetic, Iosif Vulcan, în necrologul său scria:

Eminescu a murit!

„Naţiunea mea, îmbracă doliu!… Literatura noastră, jeleşte!… Poezie română, plînge!

Vi s-a dărîmat o columnă, vi s-a stins un luceafăr, vi s-a răpit o podoabă..

Genialul poet Mihail Eminescu a încetat din viaţă.

Nu ne-a vinit neaşteptată ştirea aceasta, Citește restul acestei intrări »


NICOLAE IORGA DESPRE TIPOGRAFIA DIN BUDA

05/06/2021

Nicolae Iorga
(5 iunie 1871 – 27 noiembrie 1940)

selecție text de Mária BERÉNYI

Tipografia din Buda a avut un rol iniţiator şi în editarea de lucrări de popularizare a cunoştinţelor. Nicolae Iorga aminteşte cu recunoştinţă următoarele: „Tipografia Universităţii din Buda a îmbogăţit literatura românească cu tot felul de publicaţii. Aici se tipăriră de acum înainte comunicaţiile, ordinele oficiale, legile, cărţile bisericeşti, în parte – care nu se lucrau la Blaj, în Tipografia seminarului – traducerile, lucrări originale. La Buda veniră Citește restul acestei intrări »