Octavian Goga: A murit Caragiale!

09/06/2022

selecție text de Mária BERÉNYI

Ion Luca Caragiale
(13 februarie 1852 – 9 iunie 1912)

În urmă cu 110 ani, pe 9 iunie 1912 a decedat Ion Luca Caragiale

Ion Luca Caragiale l-a vizitat pe Octavian Goga în temnița din Seghedin (Ungaria).

La Seghedin în închisoare, unde ispăşeam o pedeapsă ungurească, acolo l-am văzut ultima oară. I s-a părut că între zidurile reci ale unei singurătăţi nedorite trebuie să-mi trimită cît mai multe semne din dragostea cu care m-a învrednicit. Cînd o carte poştală cu slova lui minunată, cînd o telegramă, cînd un pachet cu cărţi nemţeşti venea zi de zi să-mi aducă mîngîiere şi alunge urîtul. Într-o seară s-a socotit că pacea de după zabrele cere mai mult şi-a plecat din Berlin la Seghedin (…).

Nu voi uita niciodată dimineaţa aceea de martie. Sergentul ungur mi-a intrat în cameră cu faţa radioasă:

-„Aveţi o vizită!”

–„Cine?”

–„Nu ştiu, un străin, o cam rupe pe ungureşte. Vine de departe. Trebuie să fie însă un mare boier că ne-a miluit pe toţi. E un om tare cumsecade, mi-a mîngîiat pe frunte amîndoi nepoţii cînd i-am descuiat poarta… I-a întrebat cum îi chiamă şi le-a dat cîte-o coroană”.  Citește restul acestei intrări »


ÎN 25 MAI 1894 AU FOST CONDAMNAŢI MEMORANDIŞTII

25/05/2022

de Mária BERÉNYI

La conferinţa PNR din 8-9 ianuarie 1892 de la Sibiu, s-a hotărât elaborarea unui „Memorandum”, adresat împăratului Franz Joseph, în care să fie cuprinse revendicările românilor din Imperiu legate de intoleranţa guvernului de la Budapesta.

În zilele de 8-9 ianuarie / 20-21 ianuarie 1892, fruntaşii Partidului Naţional Român s-au întrunit într-o conferinţă extraordinară la Sibiu, alegând ca preşedinte al partidului pe dr. Ioan Raţiu. S-a hotărât totodată elaborarea unui „Memorandum” al românilor, adresat împăratului de la Viena.

„Memorandumul” a susţinut revendicările românilor din Imperiu şi a denunţat politica de asuprire naţională şi intoleranţa practicate de guvernul de la Budapesta. La 28 mai / 9 iunie 1892, o delegaţie compusă din 300 de intelectuali, negustori, meseriaşi şi muncitori, în frunte cu liderii PNR, a sosit la Viena pentru a prezenta împăratului „Memorandumul” semnat de dr. Ioan Raţiu (preşedinte), Gheorghe Pop de Băseşti şi Eugen Brote (vicepreşedinţi), dr. Vasile Lucaciu (secretar general), Iuliu Coroianu (referent), Septimiu Albini (secretar). Împăratul a refuzat să primească delegaţia şi a trimis „Memorandumul” guvernului ungar. Semnatarii şi conducătorii acţiunii au fost trimişi în judecată.

Conferinţa PNR (Sibiu, 23-24 iulie 1893) a adoptat în unanimitate o rezoluţie de solidaritate cu conţinutul „Memorandumului” şi a protestat împotriva procesului intentat conducătorilor partidului.

Între 25 aprilie – 25 mai 1894, s-a desfăşurat la Cluj Citește restul acestei intrări »


Irinyi János (Ioan Irimie)

17/05/2022

de Mária BERÉNYI

Irinyi János (Ioan Irimie)
(1817-1895)

În 17 mai 1817 s-a născut IRINYI JÁNOS (IOAN IRIMIE), inventatorul chibritului cu fosfor, unchiul lui IOSIF VULCAN.

Irinyi János (1817-1895) a cărui familie e de origine română s-a născut în Leta Mare (Ungaria de azi). Mai mulţi sunt de părerea că s-a născut în Albiş. A avut un frate pe revoluţionarul Irinyi József şi o soră, Victoria măritată Vulcan, ea era mama lui Iosif Vulcan. Familia Irinyi a trăit în Leta Mare, aici sunt mormintele membrilor familiei.

Irinyi János a studiat chimia la Viena si Berlin. Remarcabil chimist şi inventator, s-a impus prin dezvoltarea terminologiei tehnice în chimia maghiară. A publicat un manual de chimie pentru şcoala elementară.

Cunoscut mai ales prin inventarea chibritului fără explozie. În anul 1839, la Budapesta, a fondat prima fabrică de chibrituri silențioase, fără explozie.

Istoria focului este lungă și interesantă. Pe vremea când acesta nu era așa de ușor de făcut, oamenii îl păzeau perioade lungi de timp, Citește restul acestei intrări »


Istoria porumbeilor sculptați în biserica macedoromână din Budapesta

07/05/2022

de Mária BERÉNYI

Secvențe din volumul meu: Familii și personalități macedoromâne din Pesta (Secolele XVIII-XIX).

Grecii şi macedoromânii din Pesta şi-au construit biserica de pe malul Dunării, aceasta devenind una dintre clădirile cele mai renumite din Pesta. Cele o sută şaptezeci şi nouă de familii de greci şi macedoromâni, care au donat bani, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, pentru construirea bisericii, aparţineau păturii celei mai bogate din oraş, făcuseră averi fabuloase din comerţul pe Dunăre. Această ilustră colonie, de altfel, număra mai mult de şase sute de suflete. Aceşti ortodocşi şi-au fondat parohia în 1788, cu numele de „Graeco-valachica comunitatis Pestiensis”. Locotenenţa şi-a dat acordul pentru construirea bisericii în 1790. Sub conducerea bogatului negustor macedoromân Dumitru Arghir s-a cumpărat terenul de la piarişti, aflat în strada numită pe atunci Kis. Aici se afla, până în 1937, Curtea grecească, centrul grecilor din Pesta.

Planurile de construcţie ale bisericii au fost întocmite de Jung József. Locotenenţa a interzis construirea unor turnuri prea înalte, de aceea, Citește restul acestei intrări »


Gheorghe Pomuț, în războiul din Statele Unite ale Americii

12/04/2022

de Mária BERÉNYI

În 12 aprilie 1861 a început războiul de secesiune în Statele Unite ale Americii, unde a luptat și Gheorghe Pomuț, originar din Giula (Ungaria), ajungând general de brigadă. Era cea mai înaltă recunoaștere ce i se putea acorda unui proaspăt cetățean american.

În 1861, când a izbucnit în America războiul de secesiune, la apelul lui Lincoln, locuitorii din Buda Nouă, fără să ezite, s-au înrolat în armată.

Gheorghe Pomuţ e printre primii ostaşi ai Regimentului 15 de voluntari, din statul Iowa. El a participat în multe lupte şi bătălii. La asediul Atlantei, regimentul comandat de Pomuţ s-a aflat în linia de foc 81 de zile, luând parte la 17 atacuri.

Generalul Graham, mai târziu afirma despre Pomuţ următoarele: „…Era un ofiţer curajos şi cu mult spirit de iniţiativă, bucurându-se în rândul camarazilor săi ofiţeri şi al soldaţilor de cea mai mare popularitate. El n-a fost numai un valoros ofiţer, versat în mod deosebit în toate problemele militare, ci şi un om înzestrat cu o cultură superioară, un gentleman cu maniere distinse.” Meritele sale au dus la avansarea lui rapidă în ierarhia militară: maior în 1863, locotenent colonel în 1865.

Gheorghe Pomuţ, la 24 mai 1865, este prezent la marea paradă a victoriei de la Washington, defilând călare în fruntea regimentului său. Citește restul acestei intrări »


Bunica fotografilor Ianaki și Milton Manakia

07/04/2022

de Mária BERÉNYI

Bunica fotografilor, Ianaki și Milton Manakia, purtând un vechi costum din Avdela – Macedonia, 1906

Bunica fotografilor, Ianaki și Milton Manakia, purtând un vechi costum din Avdela – Macedonia, 1906

Frații Ianaki (Avdella, 1878 – Salonic, 1954) și Milton Manakia (Avdella, 1882 – Bitolia, 1964) au fost pionieri ai fotografiei și ai producătorilor de film din Balcani. În 1905, au achiziționat un aparat de fotografiat Bioscope în Londra și l-au folosit pentru a captura o varietate de subiecte.

Într-o vreme în care se filmau cu precădere noile cuceriri ale tehnicii, zgârie-nori şi transoceanice, cei doi fraţi urcă în satul lor de munte şi, în 1907, realizează un documentar etnografic. Primul din Balcani şi unul dintre primele din lume. Subiectul? Torsul lânii. Grupuri de femei în costume tradiţionale. Printre acestea, în centru, secunde bune în prim plan, maia Despa, bunica fraţilor, care avea 114 ani, după mărturia lui Milton. Oricât de înaintată ar părea vârsta, ea nu e chiar neobişnuită la aromânii din Pind. Bunica Despa s-a născut în 1793. Citește restul acestei intrări »


La 31 martie 1841 s-a născut Iosif Vulcan

31/03/2022

de Mária BERÉNYI

Iosif Vulcan
(31 martie 1841 – 8 sept 1907)

Iosif Vulcan a ocupat un loc de frunte în viaţa spirituală a Bihorului. Activitatea sa de aproape o jumătate de veac împânzește şi atinge diferite domenii ale culturii române transilvănene. Ziarist, editor, scriitor, animator cultural, academician, Iosif Vulcan a fost pentru Transilvania ceea ce, în alte condiţii istorice, au reprezentat Ion Heliade Rădulescu pentru Muntenia şi Gheorghe Asachi pentru Moldova.

Iosif Vulcan s-a născut la Holod în 31 martie 1841. Era fiul parohului român unit Nicolae Vulcan şi al Victoriei Irinyi. Tatăl său, Nicolae Vulcan, a fost nepotul de unchi al reputatului episcop-cărturar Samuil Vulcan. Mama sa, Victoria Irinyi, fiica lui Ioan Irinyi, a fost directoare de şcoală în Leta Mare timp de aproape 40 de ani. Era sora lui Ioan Irinyi, inventatorul chibritului cu fosfor şi a revoluţionarului Iosif Irinyi.

În 1844 familia Vulcan din Holod se mută în Leta Mare, Citește restul acestei intrări »


Pianista Elena Zaphiry – a făcut „multă onoare Românilor!”

16/03/2022

FRANZ LISZT ÎNCÂNTAT DE STUDENTA SA MACEDOROMÂNĂ DIN PESTA, ELENA ZAPHIRY, ÎI ZICEA: FIICA MEA, AI FĂCUT MULTĂ ONOARE ROMÂNILOR!

selecție text de Mária BERÉNYI

„Serata literară şi muzicală a tinerimei române de la Societatea „Petru Maior” din Budapesta (februarie 1879), precum ziserăm, are să formeze un punct interesant în istoria artii noastre muzicale, căci într-însa s-a ivit pentru prima oară în publicitatea română două talente nouă, dintr-însa au ieşit în lumea artistică română două june artiste române.

Una pianistă, alta cîntăreaţă, domnişoarele Elena Zaphiry şi Melania Ioanoviciu, ambele se află încă numai la începutul carierei lor artistice, dar studiile şi talentul cu care dînsele fac acest început, ne autorizează a spera un viitor frumos.

Sub impresiunea acestei speranţe, venim încă de acuma să le introducem prin mica noastră „Familia” în marea familia română.

De astă dată publicăm portretul domnișoarei Elena Zaphiry. Să-i facem şi biografia? Dar ce biografie poate să aibă o jună copilă abia trecută de 16 ani? Cu toate acestea să însemnăm cîteva schiţe!

Juna noastră artistă s-a născut în Citește restul acestei intrări »


Mihai Eminescu: De-aș avea

25/02/2022

În 25 februarie 1866, Mihai Eminescu a debutat la revista „Familia” din Pesta cu poezia „De-aș avea”.

Citește restul acestei intrări »


În 15 februarie 1840 s-a născut Titu Maiorescu

15/02/2022

de Mária BERÉNYI

Titu Maiorescu
(15 februarie 1840 – 18 iunie 1917)

Titu Liviu Maiorescu s-a născut la Craiova, la 15 februarie 1840, părinţii săi fiind Ioan Maiorescu, fiu de țăran transilvănean din Bucerdea Grânoasă, cu studii la Blaj, Pesta şi Viena, teolog prin formație – profesor la Cernăuți, Craiova, Iași, București, o figură remarcabilă a epocii de formare a învățământului românesc modern – , şi Maria Popazu, sora cărturarului episcop al Caransebeșului, Ioan Popazu, de origine macedoromână.

În anii 1850-1851, Titu Maiorescu frecventează gimnaziul românesc din Șcheii Brașovului, chiar de la înfiinţarea instituţiei de către unchiul său, Ioan Popazu, paroh al Bisericii Sf. Nicolae din Șchei.

În septembrie 1851 familia Maiorescu se stabilește la Viena, unde tatăl său era translator al Ministerului de Justiție. În octombrie Titu Maiorescu Citește restul acestei intrări »