ROMA – o nouă revistă în peisajul revistelor maramureşene

de Gelu DRAGOŞ

Am intrat în posesia revistei de cultură şi educaţie „Roma”, numerele 1-6, anul I-II, septembrie 2020-2021, Baia Sprie, editată de editura „Cetatea Romei”, redactor şef dr. Nicoară Mihali. Colectivul de redacţie cuprinde nu mai puţin de 20 de redactori, dintre care amintim pe: dr. Ioan Chirilă, dr. Ion Zainea, dr. Ignazio Buttiitta, directori oficiali pe dr. Nicoară Mihali şi Mihai Ofimiaş, sponsor oficial Călin Tuns, iar colaboratori un număr de 9 primari maramureşeni şi 17 directori de şcoală.

Revista, atipică, cuprinde un număr de 10 editoriale, printre care şi cel intitulat „Colofon”, în care fondatorul revistei Nicoară Mihali se explică cititorilor: „Revista va publica pagini de istorie şi literatură, portrete de dascăli, dar mai ales poveşti dintre maieştri şi învăţăcei, până ce vom pune lumii, din nou stâlpii sănătoşi din marmură să dureze, să reziste în timp. Să nu fie distruşi

Pamfil Bilţiu – Ion Stan Pătraş şi zestrea sa artistică

de Gelu DRAGOȘ

O carte de colecţie, o carte reprezentativă pentru Maramureş, ne propune neobositul etnolog Pamfil Bilţiu şi colaboratoarea şi consoarta lui, Maria Bilţiu. Apărută în condiţii grafice deosebite, ea se numeşte „Ioan Stan Pătraş şi zestrea sa artistică”, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, editura „Cetatea Romei”, director dr. Nicoară Mihali (carte-simbol, tocmai bună pentru a putea fi oferită turiştilor care ne trec pragul).

Demersul domnului Pamfil Bilţiu este salutar fiindcă Maramureşul, dacă se identifică cu ceva, se identifică cu porţile maramureşene, bisericile de lemn, folclorul de pe Iza şi Mara şi în mod excepţional cu „Cimitirul vesel” din Săpânţa.

Din Cuvântul de început, numit „Argument” aflăm că: „Lucrarea noastră îşi propune să umple un gol resimţit de multă vreme. Prin ea ne propunem să analizăm şi să tratăm opera meşterului Ioan Stan Pătraş sub toate aspectele ei,

Agenda evenimentelor culturale din săptămâna 11-15 septembrie 2017 – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

de Ştefan SELEK

Oaspetele săptămânii: prof. univ. dr. Gheorghe Chivu, membru corespondent al Academiei Române.

Luni, 11 septembrie
ora 17, Salonul artelor

Va avea loc vernisajul expoziţiei de pictură de grup „Salonul de vară” al membrilor Asociaţiei Artiştilor Plastici „Alexandru Şainelic”, organizat în colaborare cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş şi Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”.

A mai trecut o ediţie peste „Cărţile anului”. 2014

de Gelu DRAGOŞ

Cu atât mai mult cu cât îşi doreşte Baia Mare să devină capitală culturală europeană în 2021, am fost mai atent în acest an la cea de-a XX-a ediţie a acestui eveniment literar tradiţional, coordonat de scriitorul Săluc Horvat, în cadrul Sărbătorii Castanelor. Deşi au participat la concurs un număr uimitor de mic de scriitori (27 de volume, pe diferite teme), cu toate că în acest an aria domiciliară s-a lărgit la toţi scriitorii maramureşeni (nu restrânsă doar la cei cu domiciliul în Baia Mare, cum era până acum), premiile sunt date „pe bune”, din punctul meu de vedere. Şi ca să nu vă pun răbdarea la încercare, am să mai spun doar faptul că preşedintele acestei ediţii a fost scriitorul cu origini maramureşene Viorel Mureşan (Vicea). Din juriu au mai făcut parte: poetul Gheorghe Pârja, Săluc Horvat, Tatiana Dragomir şi prof. univ. Mircea Fărcaş.

Agenda săptămânii 13-18 aprilie 2015 – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

de Ştefan SELEK

Marţi, 14 aprilie
ora 14, sala de conferinţe
Va avea loc lansarea albumului bilingv de fotografii „Maramureşul meu – My Maramureş”, semnat de Kosei Miya, fotograf japonez, şi apărut la editura sigheteană Valea Verde, director Cristian Fernea.

Miercuri, 15 aprilie
ora 13, sala de conferinţe
Va avea loc lansarea antologiei de poezie „Nomad prin lumină”, semnată de poeta Rodica Dragomir, membră a Uniunii Scrriitorilor din România, volum editat şi tipărit de Editura „Şcoala Ardeleană” din Cluj-Napoca, 2015.
Vor prezenta noul volum: Augustin Cozmuţa, Ioan Romeo Roşiianu, dr. Mirel Giurgiu, Săluc Horvat – moderator.

Joi, 16 aprilie
ora 12, Salonul artelor
Facultatea de Arte şi Design din cadrul Universităţii de Vest Timişoara în colaborare cu Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare organizează expoziţia de arte textile şi design vestimentar intitulată „Laborator 015”. Vor expune: studenţi şi masteranzi ai Universităţii de Vest. Expoziţia va putea fi vizitată la Salonul artelor în perioada 15-23 aprilie.

Călători într-o poveste de neuitat

(Din seiful cu amintiri)

„O, sfintele mele cărţi!… Cât vă datoresc că sunt om, că sunt un om adevărat!” (Nicolae Iorga)

de Maria BILŢIU

Pamfil şi Maria Bilţiu

Acum, nu pot să mă gândesc decât la o poveste pentru inimă, minte şi… bibliotecari, cu amintiri legate de un episod plin de peripeţii în achiziţia de carte veche. Completarea colecţiilor a fost mereu o activitate mai dificilă, implicând criterii de selecţie atentă a producţiei editoriale oferite pe piaţa cărţii. Colegii din bibliotecă destinaţi unui asemenea travaliu nu de puţine ori s-au confruntat cu asemenea impedimente.

În povestea care urmează voi reda întâmplări petrecute cu peste zece ani în urmă, care s-au legat precum verigile unui lanţ. De ce acum? Ioana Dragotă a plecat dintre noi. Dar amintirile? Amintirile au rămas în sufletele celor care mai suntem îngăduiţi în lumina acestui pământ.

Povestea îşi are începutul prin anii 1997-1998, toamna, când împreună cu soţul meu, Pamfil, şi cu dl. Nicu Telianu, din Mănăştur, am decis să mergem până la Făureşti, într-o plimbare, la baciul Leş Simion, un bătrânel ştiutor de carte, citind cu mare uşurinţă în chirilică, şi care avea multe lucrări valoroase în căsuţa lui cea mică de lângă şosea. Nu am putut uita nici acea duminică de toamnă, nici pe omul pe care l-am cunoscut atunci, Pamfil cunoscându-l din copilărie.

Revista „Citadela” cu autori maramureşeni

de Ştefan JURCĂ

Aflată la al optulea an de apariţie, publicaţia Asociaţiei Scriitorilor de Nord Vest Satu Mare a ajuns la numerele 84-92 din acest an. Semnalăm această apariţie pentru că în acest număr voluminos sunt prezenţi şi autori maramureşeni.

Viorica Ursu semnează articolul „Răscolind printre amintiri: Carei, 25 octombrie”, Maria Bilţiu scrie despre poetul Ion Şiugariu la 100 de ani de la naştere iar Angela-Monica Jucan semnează articolul aniversar „Născut marţi, toamna”, dedicat lui Aurel Pop. Tînărul Marian Hotca publică o pagină de poezie, autor pe care nu de mult unii l-au putut citi în paginile revistei de la Tîrgu Mureş „Vatra veche” a lui Nicolae Băciuţ. Cel mai tînăr din familia poeţilor Dragoş – Gelu Dragoş junior (foto) publică cinci poeme: „Portet”, „Dezrădăcinat”, „Pactul cu diavolul”, „Cântec pentru Francesca” şi „Filosofînd cu îngerii disperării”.

CODRENII LA LUCRU

de prof. Traian RUS,
Oarţa de Sus

Sâmbătă, 7 septembrie 2013, la iniţiativa şi în organizarea Asociaţiei Culturale „Plaiuri Codreneşti” din Cehu Silvaniei (preşedinte ec. Claudiu Domuţa), a avut loc cea de a doua şedinţă de lucru a echipei constituite în vederea elaborării Monografiei Ţării Codrului.

Întâlnirea s-a bucurat de prezenţa a 40 de participanţi, specialişti în diverse domenii de activitate, mai ales istorici, etnologi, folclorişti, din cele trei judeţe care includ în arealul lor părţi din Ţara Codrului: Sălaj, Satu Mare, Maramureş.

Discuţiile s-au concentrat pe următoarele probleme: conţinuturi, resurse financiare, echipe de lucru, modalităţi de activitate, repere temporale, experienţe.

A FOST ODATĂ, CĂ DE N-AR FI FOST…

(Din seiful cu amintiri)

 „O sfintele mele cărţi! … Cât vă datoresc că sunt om, că sunt om adevărat!”  (Nicolae Iorga)

de Maria BILŢIU

Cât de greu este să privesc în oglinda timpului şi să scriu, alegându-mi cu sfioşenie cuvintele, despre un timp, demult, ascuns în negurile groase ale veşniciei. Căutându-le doar pe acelea pe care le-am numit cuvinte de duminică, încerc cu străşnicie să ajung la poarta amintirilor de altădată, unde se păstrează făptura luminoasă a bunicii mele, care mi-a marcat anii copilăriei şi nu numai atât.

Prin părţile Moldovei, acolo unde m-am născut, bunicilor le spuneam „Tata moşu” şi „Mama bună”, uneori „Buna” sau „Bunul”. De aceea noi, copiii, aşa o strigam, aşa o rugam, aşa îi spuneam şi când o întrebam câte ceva, aşa simt şi acum, în străfundurile sufletului că numai aceste cuvinte magice trebuie să le folosesc pentru aducere-aminte.

Buna mea dinspre tată, pe numele ei Maria Gh. Gavrilă, s-a născut înainte de 1900 (în 1892 sau 1893), pe valea liniştită a Slănicului, în satul cu nume atât de plăcut auzului, Cerdac, din judeţul Bacău.