Agenda evenimentelor culturale ale săptămânii 8 – 13 octombrie 2018 – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

05/10/2018

de Ştefan SELEK

Oaspetele bibliotecii:
dr. Marius Câmpeanu
muzeograf la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş

 

Marţi, 9 octombrie

ora 14, Sala de conferinţe

 

 

Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” organizează lansarea volumului de poezie „O cântare nouă”, semnat de Daniel Chereji, apărut la Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2018.

Prezintă: prof. Aurelia Modoc, prof. Adela Şpan, prof. Dragomir Bojan, scriitor, ing. Gheorghe Pop, director editură.

Citește restul acestei intrări »


Agenda evenimentelor culturale din săptămâna 11-15 septembrie 2017 – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

08/09/2017

de Ştefan SELEK

prof. univ. Gheorghe Chivu

Oaspetele săptămânii: prof. univ. dr. Gheorghe Chivu, membru corespondent al Academiei Române.

Luni, 11 septembrie
ora 17, Salonul artelor

afis_Salonul de vara_2017

Va avea loc vernisajul expoziţiei de pictură de grup „Salonul de vară” al membrilor Asociaţiei Artiştilor Plastici „Alexandru Şainelic”, organizat în colaborare cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş şi Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”. Citește restul acestei intrări »


15 august 2017 – hram și simpozion la ȘIȘEȘTI: „Pr. dr. Vasile Lucaciu – o viață pentru un ideal”

07/08/2017

coperta_Sisesti_Lucaciu_Retegan

COMUNICAT DE PRESĂ

Pe data de 15 august 2017, în ziua sărbătoririi hramului bisericii, va avea loc la Șișești simpozionul științific „Pr. dr. Vasile Lucaciu – o viață pentru un ideal”. Organizator al evenimentului este Parohia Greco-Catolică Șișești, în colaborare cu Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș și cu Primăria Șișești.

Programul zilei va începe la ora 9.00 cu Utrenia și Rozariul, recitate în biserica Greco-Catolică „Adormirea Maicii Domnului”, biserica numită „A tuturor Românilor”, ctitorită de către părintele dr. Vasile Lucaciu (1852-1922), pe vremea când era paroh de Șișești. Citește restul acestei intrări »


Vernisajul expoziţiei „Rochia de bal. Jurnal de modă veche”

26/08/2013

rochia de bal afis JPG

Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş găzduieşte în perioada 29 august-20 octombrie 2013 expoziţia temporară „Rochia de bal. Jurnal de modă veche”.

Expoziţia a fost organizată de Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud (comisar de expoziţie, Elena Pleniceanu), piesele expuse provenind din colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia, Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, Muzeului de Etnografie Braşov, Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, respectiv ale Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş.

În cadrul expoziţiei vor putea fi admirate rochii de bal cu crinolină, accesorii şi piese de vestimentaţie (evantaie, mănuşi, manşete, gulere), dar şi imagini de crochiuri din revistele de modă care circulau în Transilvania înainte de 1900, toate având rolul de a reconstitui atmosfera vieţii urbane europene, cu balurile şi fastul modei vestimentare a perioadei victoriene (1840-1890).

Expoziţia va fi vernisată joi, 29 august 2013, pe-nserat de la orele 18.00 la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş (str. Monetăriei nr. 1-3). Vă aşteptăm, ţinuta de bal nu este obligatorie.

Publicul poate vizita expoziţia în perioada 29 august-20 octombrie 2013, după următorul program: marţi – duminică: 9.00- 17.00, luni: închis.

Parteneri media: Graiul Maramureşului, Emaramureş, Kiss Fm.

Sponsor: Pensiunea Ideal

Persoană de contact:
Marius Câmpeanu, şef Secţie Istorie, 0749-835764, 0730-023979

invitatia jpg

Citește restul acestei intrări »


Manuscrisele slavone din colecţia Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş

25/04/2012

de Marius CÂMPEANU
muzeograf, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş

Introducere

De la cea mai veche mărturie scrisă în limba română (Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung adresată lui „jupan Hanăş Begner”, judele Braşovului, 1521) timp de trei sute şi mai bine de ani (1859, în Muntenia şi 1862, în Moldova) pentru scrierea limbii române s-a folosit alfabetul chirilic. Alături de utilizarea în cancelariile domneşti şi în mănăstiri, limba slavonă a fost limbă de cult până la sfârşitul secolului al XVII-lea. În slavonă s-au copiat şi reprodus primele cărţi religioase româneşti, îndeosebi cele necesare oficierii slujbelor bisericeşti (evanghelii, trioduri, molitvelnice, octoihuri, liturghiere etc.). Citește restul acestei intrări »