Ciobanul şi masajul

22/03/2017

de Viorel ŞERBAN,
Geoagiu-Băi

coperta_viorel-serban_colectionarul-de-amintiri– Tu, încă nu sosiseşi la Amara. Cred că înainte cu o săptămână de venirea ta, avusese loc această întâmplare pe care vreau să v-o povestesc. Dacă mă gândesc bine, cred că ţie ţi-am povestit-o atunci când ai sosit la Amara, chiar dacă acum, poate, nu îţi mai aminteşti. Ina şi Maria, însă, nu au de unde să o cunoască.
– Nu îţi fă probleme. Chiar dacă am să o ştiu, îmi va face, cu siguranţă, plăcere să îmi mai amintesc de acele locuri şi de acele zile petrecute împreună. Deşi a durat numai o lună şederea mea la Amara, pot spune că a fost una din cele mai frumoase luni din viaţa mea. Eram pe atunci, cu toţii, foarte tineri… Tu şi cu Cornel, numai ce dăduserăţi bacalaureatul, iar eu, de-abia intram în anul patru de liceu…
– Da, ai dreptate, Nelule… Şi când te gândeşti că de atunci au trecut mai bine de treizeci de ani!… Dar hai să nu lăsăm vinul să se încălzească în pahare şi melancolia să ne cotropească cu totul. Citește în continuare »


Ce înseamnă, uneori, să vrei să flatezi

19/03/2017

de Viorel ŞERBAN,
Geoagiu-Băi

coperta_viorel-serban_colectionarul-de-amintiriO întâmplare ciudată am avut şi eu la Amara, cu Marcus, pacientul lui Nelu, cel cu lama de bărbierit.

Soţia lui Marcus, o doamnă destul de drăguţă şi vorbăreaţă, făcea masaj la mine. Plecase şi ea, de copilă, de la Bucureşti, însoţindu-şi părinţii în Israel. La fel ca şi soţul ei, nu uitase însă limba română şi o vorbea destul de bine şi acum.

Doamna Miriam, fiind mulţumită de felul cum îi făceam masajul, după fiecare şedinţă îmi lăsa bacşiş zece lei. – Zece lei, pe atunci, nu era o sumă de neglijat. Cu acea sumă, se puteau cumpăra două beri sau o sută de mililitri de coniac din cel mai bun, ori, cine era fumător îşi putea lua trei pachete de ţigări „Carpaţi”.

Cam după vreo cinci zile de la venirea grupului de evrei în staţiune şi cam tot atâtea de când îi făceam doamnei Miriam masaj, mă întâlnesc cu Marcus pe unul din coridoarele policlinicii. Citește în continuare »


Romanii şi românii

13/03/2017

de Viorel ŞERBAN,
Geoagiu-Băi

coperta_viorel-serban_colectionarul-de-amintiriÎntr-o seară plăcută de vară, stam la o masă de pe terasa restaurantului Agrementul şi savuram aroma unui vin de pe Târnave, alături de soţie şi de prietenii Nico şi Radu.

Staţiunea balneoclimaterică Geoagiu Băi, o adevărată oază de verdeaţă, ne răsfăţa cu răcoarea ei plăcută, după o zi toridă. De la nişte difuzoare, muzica se auzea discret, în aşa fel că ne puteam depăna amintirile în voie.

Ca de obicei, cel care întreţinea şi anima conversaţia era Radu. După bancuri şi întâmplări de tot felul, nu mai ştiu prin ce împrejurare, discuţia a ajuns la bătăliile de cucerire a Daciei de către romani, mai precis la cea de la Tapae din Banat.

La un moment dat, Radu s-a întrebat, mai mult în glumă, dacă romanii se vor fi dus, după bătălie, să facă băi la Herculane, cunoscându-se importanţa ce o dădeau ei băilor. Citește în continuare »


Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XVI (2017), nr. 344 (16-28 februarie)

13/03/2017

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Dumnezeu e viu!
SfTreime_Rubliov
La sfârșitul veacului al XIX-lea, un filosof german, Nietzsche, declara că „Dumnezeu a murit!” Pur și simplu. Considera credința oamenilor drept viața lui Dumnezeu. Vedea necredința din jurul lui și trăgea concluzia că Dumnezeu a dispărut odată cu credința oamenilor. Oricum, zicea el, omul este din fire o ființă religioasă, sentimentul religios este înnăscut în om. Ca atare, în locul lui Dumnezeu trebuie pus altceva în sufletul omului. Cel mai potrivit ar fi tot omul, adică omul să fie dumnezeul omului. Ciudată teorie! Citește în continuare »


„Inteligenţă” la pătrat

11/03/2017

coperta_viorel-serban_colectionarul-de-amintiri

de Viorel ŞERBAN,
Geoagiu-Băi

Pe coridoarele şi prin saloanele Secţiei de neurologie a Spitalului de Recuperare, Ionică circulă cu atâta lejeritate, încât dacă îl priveşte cineva care nu îl cunoaşte, nu poate spune că nu vede.

Deoarece pacienţii cărora trebuie să le facă masaj se află internaţi în diferite saloane, el trebuie să treacă zilnic pe la paturile lor. Cea care îl anunţă în ce saloane sunt bolnavii cărora li s-a indicat de către medic procedura de masaj şi îi citeşte fişa medicală este colega de la fişierul medical. Citește în continuare »


Frontul de Răsărit, nemţii şi ciocolata

21/02/2017

de Gelu DRAGOŞ

DSCN1786

stejar pedunculat din pădurea Bavna

Mi-a povestit, la 88 de ani, tata o întâmplare pe care a trăit-o live în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. După ce ruşii au primit un sprijin material important de la Statele Unite şi de la Regatul Unit, iar românii au întors armele împotriva nemţilor, germanii din România au fost nevoiţi să-şi schimbe strategia. Sodaţii. În zonele Codru și Chioar, după spusele lui Ioan Meteş Morar-Chelinţanu, autor al unei extraordinare monografii despre Chelinţa, trupele germane care înaintau spre inima Ardealului au primit un mesaj prin care erau îndemnate să se retragă în pădurea Bavna, acoperită de stejari seculari de o parte şi de alta a liniei ferate.

Vestea că sunt nemţi în pădurea Lucăceştiului a fost primită cu mare îngrijorare de localnici, bătrânii ştiind ce înseamnă războiul şi cum face victime, absolut imposibil de descris. Citește în continuare »


În căutarea menajului

16/02/2017

coperta_viorel-serban_colectionarul-de-amintiri

de Viorel ŞERBAN,
Geoagiu-Băi

Stând la taclale cu una din colege, în faţa cabinetului de masaj, din stânga mea am observat că se apropie de mine, cu paşi târşâiţi, cineva. Mi-am întors capul în acea direcţie, şi un glas moale şi oarecum sfios m-a întrebat:

– Maică, nu ştii  unde este menajul aici?…

Fiind convins că înţelesesem bine ce căuta femeia şi dorind sincer să o ajut, m-am grăbit să îi explic. Citește în continuare »