Mi-e dor s-alerg spre un izvor…

09/05/2022

de Maria TOMIȚA CORINI
Antonești, Cantemir, Basarabia

Mi-e dor s-alerg spre un izvor, să adun șoaptele cu dor, tălmăcite-n limba lor,
Voi găsi semn de iubire-nmugurit spre înflorire, ochii tăi sunt în venire…
Doamne câtă fericire să trăiesc într-o iubire veșniciei dat menire.
Când știu să te aștept cu dor, acolo, seara în pridvor și stelele din cer cobor,
Ca să ne vadă pe-amândoi, iubindu-ne cu foc în toi, ce se mai bucură de noi!
Vai ce dor îmi este dor de lumina ochilor ce-mi trimiți în dar cu dor…
Și-acel semn plin de iubire, dulce merge spre-nflorire braț la braț cu o-mplinire.
Nu mă simt în amăgire, tu exiști sfântă iubire ce-mi devii o pătimire, Citește restul acestei intrări »