Diarium Academicum Septentrionis (IV)

28/02/2023

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.

14 ianuarie 1975. Autograf de la Mihai Beniuc, pe pagina de gardă a cărții „Patrula de noapte” apărută la Editura „Eminescu” București în 1975: „Tovarășului Octavian Bandula, în semn de prețuire și dragoste deosebită”.

3 septembrie 1991. Primește bun de tipar la Editura Albatros romanul „Fețele tăcerii” de Augustin Buzura, Ediția a II-a revăzută și adăugită de autor. Pe coperta IV un fragment analitic din N. Steinhardt: „Carol Măgureanu (…) prin suferință și umilință, cunoaște purificarea, are acces la bunătate, frumusețe, iertare și mântuire! E unul dintre cele mai importante și mai originale personaje ale presei noastre de ficțiune. E o figură dostoievskiană afină lui Alioșa, dar mai complicată, mai umană, Carol Măgureanu e dovada peremptorie a înălțimii talentului lui Buzura”.

1960. Maestrul Gheza Vida își continuă periplul internațional fiind prezent cu sculpturi de lemn la expoziția de artă românească de la Leningrad (Sankt Petersburg), Cairo, Alexandria, în Finlanda ș.a.

1961. Sculptorul maramureșean Gheza Vida expune lucrări în lemn la expozițiile de artă românească organizate la Paris, în Danemarca și la Sofia. Este ales pentru a doua oară deputat în Marea Adunare Națională.

1963. Cu prilejul împlinirii a 50 de ani de viață, artistul maramureșean Gheza Vida primește Ordinul Muncii, Citește restul acestei intrări »


„Demersuri, destine, deveniri”

24/06/2022

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Ioan Alexandru

Ioan Alexandru
(25 dec. 1941, Topa Mică, România – 16 sept. 2000, Bonn, Germania)

Un om extrem de iubit de toată lumea bună a fost poetul Ioan Alexandru. Mai sunt și azi concitadini care povestesc despre discursul său în Baia Mare cu doar câteva săptămâni înainte de finalul „sistemului”.

Mitropolitul nostru Andrei i-a onorat memoria în satul natal de curând. Episcopia noastră i-a reeditat volumul de corespondență cu vrednicul de pomenire Justinian. E bine să ni-l reamintim mereu pe cel mai important imnolog al nostru și asta nu numai când poposim la Rohia (Casa Poetului) sau la Nicula (Crucea Poetului), ci în toate perimetrele fizice sau psihice care pot da glas unei mărturii cu rost, chiar dacă uneori e vorba de tangențe antropotropice. Spre exemplu, prietenul meu (de exact 50 de ani!), Ion Onuc Nemeș de la Sibiu, scrie des în media electronică despre satul său Sâncraiu Almașului, iar eu „alunec mai la deal” spre Topa Mică, la fratele Ioan Alexandru acasă.

Bunătatea lui am descoperit-o din poveștile colegilor lui de la Filo, printre care și cele ale profesorului Aurel Pășcuță de la Jibou. De câte ori îl întâlnesc pe profesorul meu de română și diriginte Relu Pășcuță pomenește despre reacțiile elevului iubitor de literatură ce eram la lecțiile despre Mihai Beniuc. Citește restul acestei intrări »