Prezențe maramureșene în prestigioasa revistă de cultură „Vatra veche”

Semnalăm apariţia unui nou număr al revistei Vatra veche – lunar de cultură, nr. 3/2023, ISSN 2066-0952, cuprinzând 88 de pagini. Acest număr se remarcă printr-o bogată tematică abordată în articole de diverse facturi (ca specii ale publicisticii și ca artă a redactării), tratând subiecte de larg interes pentru cititori, articole între care se intercalează un număr important de creații literare în versuri.

În acest număr consemnăm prezența a doi maramureșeni: doamna Terezia Filip, cu un material dedicat scriitorului Nichita Stănescu, Unsprezece trepte ale desăvârșirii (Nichita Stănescu), la pagina 11, iar la pagina 46 semnează Gelu Dragoș cu Om în mers (Olimpiu Nușfelean).

Acest număr este ilustrat cu lucrări de Teli Iacșa.

În sumar:

Vatra veche dialog cu Teli Iacșa, de Gabriella Costescu/3

Teli Iacșa, Un destin de poveste, de Nicolae Băciuț/4

Vatra veche dialog cu Nicholas Dima, de Anca Sîrghie/5

Miezul unui ev aprins. Eminescu 1950. Centenarul în „Scânteia”, de Aurel Buzincu/8

Să ne mai (re)amintim de… Ion Creangă, de Dumitru Hurubă/10

Unsprezece trepte ale desăvârșirii (Nichita Stănescu), de Terezia Filip/11

Cu N. Steinhardt, despre muzică, de Veronica Pavel Lerner/12

Memorialistică. Arșavir Acterian, Jurnal, de Dorin Nădrău/13

Corespondenţa lui Dimitrie Stelaru, de Gheorghe Sarău/14

Gib I. Mihăiescu, de Mihai Petre/15   

Maramureș – promotor al culturii și identității românești în lume

Vineri, 3 septembrie, la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare a avut loc deschiderea Simpozionului internațional „Maramureș – promotor al culturii și identității românești în lume”.

Evenimentul s-a desfășurat pe parcursul a trei zile, a fost organizat într-un an special, declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca fiind „Anul Omagial al pastorației românilor din afara României”, și a adus Maramureșului ocazia de a fi „promotor al culturii și identității românești în lume”.

În cadrul acestui proiect a fost realizat volumul „Maramureș – promotor al culturii și identității românești în lume”,

Filiala „Maramureș” – proiect de cultivare a limbii române prin lectură

Alina LEMNEAN
șef serviciu Săli de lectură – Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare
Elena ȘINIȚA
șef filială – Biblioteca „Maramureș”, filială a Bibliotecii Municipale ,,B.P. Hasdeu”, Chișinău

Municipiul Chișinău a devenit mai bogat cu o bibliotecă românească la data de 13 octombrie 2001. Inaugurarea acestei biblioteci, cu semnificativul nume „Maramureș”, din cadrul proiectului cultural „Carte pentru românii din afara granițelor”, s-a realizat la inițiativa directorului Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, domnul Teodor Ardelean, și a doamnei Lidia Kulikovski, pe atunci, directorul general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chișinău.

Scriitori maramureșeni publicați în revista Portal-MĂIASTRA

Scriitorii maramureșeni: Radu Ulmeanu, Delia Muntean, Vasile Dan Marchiș și Marian Hotca sunt publicați în recentul număr al prestigioasei reviste „PORTAL – MĂIASTRA” apărută sub egida Uniunii Scriitorilor din România. Revista este editată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj cu sprijinul Consiliului Județean Gorj.

În cuprins: Mihaela Albu, Ion Popescu-Brădiceni,

Cu drag, din Maramureș!

de dr. Teodor ARDELEAN

Viața noastră se compune din clepsidre mari și mici, care ne măsoară nu doar trecerea, ci și urmele rămase după ce Timpul își consumă, atât puterile lui Kronos, cât, mai ales, câștigurile lui Kayros. Iar, ajunși la vârste sapiențiale, privirea înapoi și cea către sine decelează elemente ale Sinelui, care vizează, prin săvârșiri repetate, chiar Desăvârșirea. Astfel că, la proba Timpului istoric, putem accede doar atunci când durata noastră, însoțită de lucrurile durabile făcute, poate intersecta traiectoriile majore ale Neamului.

Așa am fost crescut să sper și să văd, iar, când a venit vremea slobozeniei dintre noi și frații de peste Prut, am schimbat total paradigma EU-ului și mi-am orientat vectorii de mișcare personală și instituțională pe astfel de trasee noi.

Sunt treizeci de ani de când am descălecat la Chișinău cu o suită de prieteni entuziaști și, biruind toate piedicile sovietice de la frontiere, am așezat în centrul Chișinăului primul semn de frățietate – o troiță amintind de Eminescu, chiar de ziua lui. Credeam și atunci și cred și acum că acesta e numele în jurul căruia trebuie să zidim și să rezidim edificiul cel nou al Sufletului Românesc. 

Conferință la Chișinău dedicată operei lui Bogdan Petriceicu Hasdeu

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chișinău, în parteneriat cu Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al Ministerului Educației Culturii și Cercetării și Biblioteca Publică Municipală „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” din Chișinău, organizează Conferința științifică „Bogdan PETRICEICU-HASDEU – enciclopedist de talie europeană”, notează Radio Chișinău.

Evenimentul va avea loc pe data de 26 februarie 2021, la Chișinău, online, fiind un prilej de explorare a operei lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, academician, scriitor, filolog, istoric, jurist, publicist și om politic.

Conferința va începe la ora 14,00 pe platforma Google Meet și va fi distribuită și la adresa de Facebook a ICR Chișinău.

Moderatorul manifestării culturale este dr. hab. Nina Corcinschi, directorul Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”, iar Mariana Harjevschi, directorul Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Hasdeu”, va rosti un cuvânt de salut.

Vor susține comunicări științifice acad. Mihai Cimpoi

La pomul lăudat…

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Proverbul românesc „La pomul lăudat să nu te duci cu sacul” face încă victime, după mii de ani de performanțe antropice. Mă declar, sincer, căzut într-o astfel de capcană, recent. Iată despre ce este vorba…

La 24 ianuarie a.c., s-a lansat la Biblioteca Națională din Chișinău volumul „Enciclopedia scriitorilor români contemporani de pretutindeni (în propria lor viziune)”, semnat de acad. Mihai Cimpoi și Traian Vasilcău. Prefața lui M. Cimpoi „Marele cerc al scriitorilor români”, sună extrem de răsunător. Postfața lui T. Vasilcău, „O Columnă a Culturii românești”, trimite de asemenea stările de lucruri într-o zodie a… excelenței! Sau poate că acest cuvânt nu-și are locul aici! Zice realizatorul în fapt, căci Mihai Cimpoi este girantul: „Am căutat să depozităm, ca pe rafturile unei biblioteci, tot ce e mai de preț din Literatura română, contemporană nouă”. Din ianuarie și până acum am primit zeci de telefoane dacă avem cartea. De la cei cuprinși în lucrare sau alte persoane interesate să vadă… „Columna”! Am reușit după opt luni să o obținem, trecând prin dificultăți derivate din cadre legislative sau neputințe omenești. Am cumpărat-o cu… 80 de dolari și am început să o parcurgem.

Prin vers, poetu-şi află rostul

de Gabriela Genţiana GROZA

Zi de duminică, zi splendidă de toamnă clujeană… Unde poate fi mai potrivită o plimbare în natură decât în Parcul Central, pe aleile căruia se aştern cuminţi frunzele arborilor, cu coloritul lor ireal? Suntem refuzaţi de tramvaiul 101 care pleacă nepăsător din staţie, la câţiva metri de paşii noştri, mai încetişori ca altădată… Ne-am propus să nu mai alergăm după nimeni şi după nimic!… Şi aşteptăm preţ de câteva clipe următorul tramvai. Chiar de cum urcăm, ne atrage atenţia un călător, un „satiriconist” pe care nu l-am văzut de ceva vreme, poetul Efim Tarlapan. Schimbăm câteva vorbe şi, chiar înainte de coborâre, îmi oferă volumul său recent „Bezna n-are orizont…” apărut la Editura Dokia din Cluj-Napoca. Poet, traducător, memorialist, născut în Basarabia, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova şi al Uniunii Scriitorilor din România; premiat la concursuri de poezie satirico-umoristică, literatură pentru copii şi publicistică, desfăşurate în Republica Moldova şi în România. Pe coperta I e o pictură a fiicei sale, Otilia Tarlapan, iar pe coperta a IV-a o caricatură realizată de Sergiu Puică. Volumul are ca motto poemul „Puterea din ceruri” dedicată autorului cărţii de poeta Leonida Lari.