Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XXIII (2023), nr. 489 (1 – 15 Martie)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Cu prilejul zilei de 8 Martie urăm mamelor, bunicilor, surorilor, soțiilor, fiicelor noastre și tuturor femeilor din lume sănătate, bucurii, împliniri și numai bine!

Să ajute Dumnezeu ca glasul, puterea și influența lor să contribuie mai mult la alungarea răului din lume, a urii dintre oameni și popoare, a dezmățului și imoralității din zilele noastre. Dumnealor au o misiune sfântă în planul lui Dumnezeu pentru lume, aceea de a ocroti viața, de a da naștere și bună educație copiilor, de a face viața mai frumoasă și idealurile lumii mai mărețe. Dumnealor au misiunea de a apropia lumea mai mult de Dumnezeu. Ajută-le, Doamne, să-și poată împlini această misiune!

La mulți ani, Doamnelor și Domnișoarelor!

*

Două singurătăți.

În Duminica a doua din Postul Mare este rânduită Evanghelia vindecării slăbănogului din Capernaum, iar în Duminica a patra după Paști Evanghelia vindecării slăbănogului de la scăldătoarea Vitezda.

Vindecarea a doi oameni de către Mântuitorul. Între atâtea vindecări pe care le-a făcut, nu ar părea ceva ieșit din comun. Și, totuși, despre astea aș vrea să vorbesc.

S-ar părea că ar fi vorba de doi oameni care sufereau de aceeași boală. Cei mai mulți socotesc că ar fi vorba de paralizie, deși multe alte boli pot țintui pe cineva la pat. Important este că erau la fel de neputincioși, la fel de neajutorați și la fel de singuri în fața suferinței. Sfânta Evanghelie nu ne spune dacă cei doi aveau familii, părinți, soții, copii. Aflăm doar de cel de la scăldătoarea Vitezda, că aștepta acolo de…. treizeci și opt de ani! Dumnezeule! Să suporți o boală

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XXIII (2023), nr. 488 (16 – 28 Februarie)

de pr. AL. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Scrisoare lui Eminescu (XVI)

„Bădie Mihai,

Găsit-am răgaz să-ți mai scriu câteva rânduri. Am citit niște versuri ale matale și tare m-a gâdilat sub limbă să pun mâna pe condei și să-ți zic vreo două-trei. M-am amuzat când ți-am citit amintirile tale din școală, căci tare au semănat cu multe de-ale mele. Mi-am zis atunci că ar fi binevenită o epistolă pentru domnia-ta, căci, poate, or fi ocupați și îngerii de pe-acolo și n-or avea timp mereu să te țină de vorbă, să te asculte, să te cânte, să te-ncânte. Și, oricum, o scrisorică de acasă oricine o așteaptă, mai cu seamă dacă-i plecat de multă vreme.

În viața ta atât de scurtă ai trudit din greu să înveți carte. Ai avut în sufletul tău un dor mistuitor de a cunoaște toate tainele lumii, gândurile marilor oameni care au făcut umbră pământului de-a lungul vremii în felurite locuri, științele, filozofiile și religiile lumii. Ai sorbit cu nesaț vorbele dascălilor tăi, începând cu cel dintâi învățător până la pedanții profesori din marile universități de la Viena și Berlin, pe care le-ai frecventat. Nu te-ai întrebat niciodată dacă îți vor fi toate de folos în viață, dacă sunt prea grele de purtat. Dincolo de zidurile școlilor, te-ai dus în micile și marile biblioteci și ai scormonit și acolo în volumele colbuite alte și alte secrete ascunse ale omenirii. Caietele tale de notițe cu miile lor de pagini scrise de tine cu pana stau mărturie în acest sens. Învățai limbi străine ca să intri și în ograda altor culturi, altor mentalități, ca să mai afli ceva mai mult. Și pofta matale de cunoaștere creștea văzând cu ochii de la o zi la alta, de la un an la altul. De-ai fi avut norocul să trăiești în lumea aceasta, – așa păcătoasă cum e ea -, măcar o sută de ani, cu siguranță că ai fi ajuns cel dintâi savant al lumii. Școala a fost pentru tine sfântă. Ai respectat-o, ai urmat-o, ai slujit-o, ai apărat-o și

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XXIII (2023), nr. 487 (1 – 15 Februarie)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Scrisoare lui Eminescu (XV)

„Bădie Mihai,

Citesc și recitesc poeziile matale și sunt tot mai uimit de câtă știință și teologie ai putut să strângi între tâmplele-ți atât de tinere! Toată știința și religiile lumii din vremea ta le-ai adunat, le-ai mestecat cu gândurile tale, le-ai pătruns până în cele mai ascunse cotloane, apoi, din plămada aceea ai zămislit versuri fără seamăn, ca niște cupe de cristal în care ai turnat rubiniul strugurelui copt. Tratate întregi scrise de savanți vestiți le-ai pritocit în câteva rânduri cu o măiestrie genială, de care numai tu puteai să fii în stare.

Le-ai citit pe toate, dar ai rămas tu însuți: român și creștin. Gândirea ta nu te trădează. Ca albina ai adunat nectarul cunoștințelor și științelor și le-ai filtrat prin concepția ta sănătoasă, creștin-ortodoxă. Citesc versurile tale și parcă înțeleg mai bine primele versete ale Bibliei, sau pasaje întregi dintr-a patra Evanghelie. Citesc în Facere: „La început, Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul. Pământul era pustiu şi gol; peste faţa adâncului de ape era întuneric”. Citesc

FESTIVAL EMINESCU și sărbătorirea ZILEI UNIRII în Kitchener, Ontario

Biserica ortodoxă SF. IOAN BOTEZĂTORUL, din Kitchener, Ontario, împreună cu grupul de dansuri folclorice, Grupul MUZIDAVA și cenaclul FLORICA BAȚU-ICHIM vă invită pe 22 ianuarie, 2023, ora 4 PM la FESTIVALUL EMINESCU și ZIUA UNIRII, care vor avea loc la CENTRU CULTURAL ROMÂN – BANATUL (sala mică).

– Bun venit – Pr. Dumitru Ichim PH D;

– Eminescu și mereu actualitatea lui, Sandu Sindile, prezentator și moderator;

– Elevii școlilor de limba română Forest Height, prof. Ramona Fitero și Școala St. Louis, prof. Ana Pertache, vor recita din poeziile lui Eminescu;

– Violeta Sindile va cânta ,,Limba noastră” pe versuri de A. Mateevici;

– Grupul MUZIDAVA (prof. Ion Damian, (chitară) Aura Balașa, Mihaela Dragomirași (voce) și Tim Min (pian) sceneta ,,ANOTIMPURILE POEZIILOR LUI EMINESCU”;

– Suita de dansuri naționale, instructor Florin Bota – Dans din Banat, Dans din Ardeal și

Prima ediție a Festivalului de Folk „Poezia Muzicii și Muzica Poeziei”

de Gelu DRAGOȘ

Vineri, 13 ianuarie, de la ora 17, la Căminul Cultural din Hideaga, a avut loc cea de-a patra întâlnire a Cenaclului „Adrian Păunescu” intitulată, firesc, „Sub semnul lui Mihai Eminescu!”

Mentorul, organizatorul, catalizatorul evenimentului muzical-literar a fost profesorul, dirijorul, compozitorul Ioan SĂCĂLEANU, de mulți ani stabilit la Hideaga, comuna Satulung! Cu folos pentru locuitorii acestui mirific sat!

Aducându-l pe Poetul Național Mihai Eminescu mai aproape de noi, profesorul Ioan Săcăleanu ne-a propus un dialog între muzică și poezie. De excepție!

„Poezia Muzicii și Muzica Poeziei” s-a constituit în prima ediție a Festivalului de Folk Maramureșean. A avut loc un dialog între poezie și muzica unor poeți și cantautori maramureșeni, din păcate unii plecați prea devreme dintre noi!

Deviza sub care au moderat evenimentul Viorica Pârja și Călin Ionce a fost „Muzica

Eminescu, prima poezie

de dr. Nicoară MIHALI

 

„La mijlocul societății, cu care i-a fost dat să-și petreacă viața, un asemenea om nu putea să facă carieră, nici să-și creeze pozițiune”. (Eminescu omul – Slavici)

Titlurile de boierie pe care Gheorghe Eminovici le va câștiga în viață sunt legate de moșia lui Constantin Balș de la Dumbrăveni. Ajunge aici pe postul de grămătic la vârsta de 25 ani, și ține evidențele în documentele moșiei. La scurtă vreme va ajunge sluger, adică funcția de a aproviziona armata și curtea domnitorului Mihail Sturza cu lumânări și carne. Prin 1835 deține deja funcția de vătaf pe moșia consilierului și cavalerului Constantin Balș, proprietarul moșiei din Dumbrăveni. Prin funcția de vătaf, Gheorghe Eminovici răspundea de ordinea din localitate, el răspundea și de bunul mers al moșiei, rezolvând abaterile disciplinare. La scurtă vreme ajunge vechil. Constantin Balș avea mare încredere în Gheorghe Eminovici pentru că era muncitor, slujitor cinstit, cu grijă față de averea stăpânului său, ajungând până la funcția de căminar în anul 1841, oferită ca recompensă pentru slujbele oferite țării chiar de către domnitor. Într-un fel spus țării pentru că el toată viața a lucrat în mediul privat.

Decretul nr. 1326 din 12 mai 1841 prevede: 

MIHAI EMINESCU

(acrostih)

de Gabriela Gențiana GROZA

Mirific astru, deodată
Ivit pe cerul românesc,
Hlamidă magică sculptată
Acoperind un trup regesc,
Ilustru semn de cotitură

E scrisul nostru de pe-atunci.
Mirabil în literatură. 

Ședința Ligii Scriitorilor Maramureșeni sub aura lui Eminescu

de Gelu DRAGOȘ

Sâmbătă, 7 ianuarie, pe o vreme ploioasă, membrii Ligii Scriitorilor, filiala Maramureș, s-au întrunit la un local din centrul orașului (biblioteca județeană fiind închisă, din cauza unei avarii la conducta de apă) pentru a-l sărbători pe genialul poet, jurnalist, prozator – Mihai Eminescu.

Ședința a fost deschisă de către poeta Carmena Felicia Băințan, care a adus o carte veche, din biblioteca personală și alte documente inedite care făceau vorbire despre ilustrul înaintaș, iar la final a recitat poezia „La steaua”. A urmat prof. Nicolae Dumitru, bine documentat, a citit un material scris caligrafic și întocmit de dânsul despre Poetul Nepereche. Au continuat, într-o ordine pur aleatorie să recite din creația marelui poet sau din creația proprie poezii despre Mihai Eminescu: Virginia Pop, Gelu Dragoș, Smaranda Iuga, Aurelia Oancă, Elena Borcuti, Iacob Oniga, Irina Vera Terebeși ș.a. 

DRAG EMIN

de Aurelia OANCĂ

În tăcerea dintre aștri se aude un suspin,  
Rătăcit printre sihaștri, chipul nostru, drag Emin.

Din înalt se mai coboară câte-o slovă, câte-un vers,  
Care fac din nou să doară rătăcirea-n univers,

A maestrului ce-n slove a pus suflet, a pus dor,  
Fiu al dragii lui Moldove și-al lui Tei ca sfânt odor.

Azi prin frunza lui doinește codru`-n măreția sa,  
Amintirea îi lipsește când prin dânsul se plimba,

Un dar de preț!

Un dar de preț oferit de Biblioteca Academiei Române „bibliotecii de înaltă ținută culturală și izvor de cercetare istorică” a Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”

Dr. Ioan LĂCĂTUȘU
Ing. Ciprian HUGIANU

Recent, biblioteca Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Sfântu Gheorghe s-a îmbogățit cu o valoroasă donație oferită de către Biblioteca Academiei Române, donație constând din 38 de volume ale manuscriselor poetului Mihai Eminescu, ediție coordonată de acad. Eugen Simion și apărută la Editura Academiei Române și Editura Enciclopedică.

Potrivit informațiilor de pe saitul Academiei Române, aceste valoroase manuscrise au fost donate în anul 1902, când Titu Maiorescu dăruia Bibliotecii Academiei Române 14.000 de pagini primite de la poetul nostru naţional, menţionând: „Toate aceste manuscripte, aşa cum se află…, le dăruiesc, la rândul meu Academiei Române, pentru a servi celor ce se vor ocupa în viitor cu cercetări mai amănunţite asupra vieţii şi activităţii marelui nostru poet”.