Dor de Eminescu la Toronto

Acum 20 de ani… Grupul de la Observatorul – Dor de Eminescu – în grădina-atelier a lui Nicăpetre din Kinsgton Rd cu Markham Rd. din Toronto.

Ne face plăcere să împărțim cu prietenii noștri două aniversări dragi întâmplate în iunie:

– 25 de ani de când se ridică la Câmpul Românesc de la Hamilton, statuia lui Mihai Eminescu, sculptură de Nicăpetre

– 20 de ani de când pe lângă grupul de la Observatorul lua ființă cenaclul Dor de Eminescu, care după ce Nicăpetre a plecat la ceruri s-a numit cenaclul Nicăpetre;

25 de ani de la poziționarea statuii lui Mihai Eminescu – sculptură de Nicăpetre – la Câmpul Românesc de la Hamilton, Ontario. În imagine – Nicăpetre, Puiu Nicolescu, Titi Bârzan, Puiu Popescu.

De 20 de ani grupul de la Observatorul sărbătorește, voluntar și după puteri, pe marele nostru poet Mihai Eminescu.

„Viața lui Eminescu este interesantă pentru că e viața lui Eminescu”

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici; n. 15 ianuarie 1850, Botoşani – d. 15 iunie 1889, Bucureşti)

Poate cea mai înfloritoare literatură despre literatură ne-a oferit-o existenţa fizică şi socială a lui Eminescu. Cele mai nemaipomenite elucubraţii, cele mai mari fantasmagorii, cele mai mari indiscreţii şi colportări – de la bârfa ordinară până la compasiunea sublimă – le-a suportat existenţa fizică a lui Mihail Eminescu. Cred că dacă poetul ar fi putut să parcurgă măcar o parte din amănunţitele şi fadele biografii pe care posteritatea i le-a dedicat, nici n-ar mai fi vrut să fie. S-a spus că era bolnav şi s-a justificat prin boală talentul său; s-a identificat geniul (ce tristeţe) cu nebunia; i s-au catalogat femeile, a  fost măsurat cu metrul (al cărui etalon se păstrează la Londra), s-au făcut consideraţii despre lungimea şi lăţimea frunţii lui; mai mult decât atât şi groaznic, după moarte, i s-a cântărit creierul, vai, Doamne!, după moarte i s-a cântărit creierul!…

MIHAI EMINESCU – jurnalist politic

de Paul ANTONIU

Motto:

Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi
Să ajung-a fi stăpână şi pe ţară şi pe noi!
(…) Încât fonfii şi flecarii, găgăuţii şi guşaţii,
Bâlbâiţi cu gura strâmbă sunt stăpânii astei naţii!
Voi sunteţi urmaşii Romei? Nişte răi şi nişte fameni!
I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni!”

 (Fragment din SCRISOAREA III-a de Mihai Eminescu)

– „Greşelile politicienilor sunt crime, căci în urma lor suferă oameni nevinovaţi, se împiedecă dezvoltarea unei ţări întregi şi se opreşte, pentru zeci de ani, înaintarea ei spre viitor”.

– „Amară este viaţa unui popor ce este mereu silit să-şi irosească puterile. Într-o societate aşezată pe temelii sănătoase tot omul îşi caută de treburile sale: plugarul îşi fructifică capitalul de muncă în pământ, meşteşugarul îşi urmează în tihnă lucrarea sa, neguţătorul cumpără şi vinde marfa la care se pricepe, dregătorul împlineşte funcţiile cu care s-a însărcinat, omul de ştiinţă adună şi coordonează idei şi cunoştinţe, literatul se pierde în gândirea lumii ce o cuprinde în sufletul său, oşteanul se pregăteşte pentru ziua fatală a luptei. Astăzi întreaga societate e cuprinsă de o nedumerire bolnăvicioasă. Tot omul voieşte să aibă glas hotărâtor în viaţa publică.

CUM PERCEPEM NOȚIUNEA DE SCRIITOR SAU JURNALIST/PUBLICIST

de Vasile Dan MARCHIȘ

Marii poeți Mihai Eminescu și Nicolae Labiș care în timpul vieții lor n-au primit niciodată un premiu pe plan literar, primul fiind declarat după moartea sa poetul național al României, iar al doilea prin capodopera Literaturii Române, Moartea căprioarei, scrisă la vârsta de 19 ani și alte poezii de o valoare inestimabilă ce dau verdictul că azi nu avem poeți români în viață la asemenea nivel poetic. Sigur că poeții respectivi au expus materiale literare demne de alte secțiuni: eseuri, articole prin care au redat evenimente care s-au desfășurat în sfera lor de activitate și nu numai. O întrebare persistă de zeci de ani printre cetățenii vorbitori de limbă română și nu numai. În timpul vieții acestor poeți, nu s-au desfășurat concursuri sau festivaluri de poezie prin care marii poeți menționați aici Mihai Eminescu și Nicolae Labiș să poată accede la un premiu în acest sens? Aceștia și mulți alții cum ar fi marele poet Radu Gyr închis în diferite temnițe comuniste,

„Basarabia s-a dus de unde nu se va mai întoarce, în sânul negrei străinătăți.”

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici; n. 15 ianuarie 1850, Botoşani, Moldova – d. 15 iunie 1889, Bucureşti, Regatul României) a fost un poet, prozator şi jurnalist român, socotit de cititorii români şi de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.

„Deci Basarabia s-a dus de unde nu se va mai întoarce, în sânul negrei străinătăţi. În zadar moldovanul va mai privi în zile senine din vârful Ceahlăului în zarea depărtată Ismailul, Cahulul, Bolgradul şi ţărmul Mării Negre, în zadar va vedea departe, ca margine a orizontului său, Cetatea Albă şi Chilia; ceea ce va vedea din punctul din care Alexandru Voevod cel Bun va fi rotit ochii pentru a-şi măsura ţara cu agerimea lor, ceea ce va vedea va fi pământ înstrăinat. În zadar îşi va aduce aminte omul cunoscător de cele trecute, cumcă, tari ori slabi, în trecut nu s-a găsit unul dintre noi care să consfinţească pierderea pământului sfânt al patriei, astăzi va găsi sute de oameni, aleşi în Sfatul Ţării, cari au căutat zile întregi formula ca să scape de acel pământ, căutând a masca cu fraze patriotice lipsa lor de statornicie şi bărbăţie, lipsa lor de adevărat şi energic patriotism.

Iar poporul? Poporul tace, petrece cu jucării, cu parăzi, cu intrări triumfale;

Agenda evenimentelor culturale ale săptămânii 13 – 18 ianuarie 2020 – Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Oaspetele săptămânii:
pictor Mihai Pop Sigheteanu,
restaurator și colecționar de obiecte de artă, Baia Mare

 

Miercuri, 15 ianuarie

ora 13.00, Fondul Documentar al Academiei Române

Pentru a marca cei 170 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” organizează dezbaterea „Locul lui Mihai Eminescu în cultura română”.

Despre personalitatea poetului vor vorbi: prof. Săluc Horvat, univ. dr. Florian Roatiș, conf. univ. dr. Ștefan Vișovan;

Moderator: dr. Teodor Ardelean. 

ora 17.00, Salonul Artelor 

Consideraţii despre Eroii şi Martirii Neamului Românesc

de jr. col. (r) dr. Eugen-Nicolae ROTĂRESCU

 Motto: „Istoria este învăţătoarea vieţii” (Cicero, 106-43 î.Hr.)

România de astăzi este un produs istoric rezultat după secole de „lucrare a poporului român asupra lui însuşi”.

Poporul român are un trecut plin de glorii, de eroi şi martiri care au făurit istoria noastră. Eroii şi martirii neamului sunt dovezi emblematice şi nemuritoare în sufletul şi mintea românilor.

Despre înţelegerea conceptelor de eroi şi martiri au fost exprimate foarte multe opinii, în sinteză, aceştia au fost şi reprezintă modele de curaj şi fapte concrete a celor care şi-au pus viaţa în pericol sau au murit pe câmpul de luptă pentru apărarea Patriei, în închisori şi lagăre de exterminare pentru apărarea convingerilor religioase, culturale sau ştiinţifice.

În acest sens, nu putem uita eroii neamului nostru,

„Eminescu este la fel de viu ca și atunci când trăia.”

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici; n. 15 ianuarie 1850, Botoşani – d. 15/27 iunie 1889, Bucureşti)

STATORNICIE DE LOC ŞI DE SPIRIT. Azi în spiritele noastre Eminescu este la fel de viu ca şi atunci când trăia. Într-un anume fel este şi mai viu pentru că trăieşte în milioane şi milioane de conştiinţe, pentru că în mod permanent şi înălţător adaugă şi rectifică sensibilitatea noastră cu sensibilitatea versurilor sale. În mod firesc spunem despre un anumit fel graţios de a fi al unei adolescente, că este eminescian; în mod natural spunem despre o anumită stare de visare, că este eminesciană;

RONDELUL NEMURIRII

MIHAI EMINESCU
1850-1889
15 IUNIE 2019 – 130

selecție text de Constantin MÎNDRUŢĂ

E poezia albă fără lumina ta,
Ajuns-au rimele neşlefuite
Şi poeziile nemaicitite,
Că nu mai au deasupra nici o stea.

LUI EMINESCU

de Gabriela Genţiana GROZA

Mirific astru viu lucește
Ivit  pe cerul plin de  stele,
Hlamida mândră strălucește
Alunecând ușor spre ele.
Iluminează și pământul,