Biserica ortodoxă SF. IOAN BOTEZĂTORUL, din Kitchener, Ontario, împreună cu grupul de dansuri folclorice, Grupul MUZIDAVA și cenaclul FLORICA BAȚU-ICHIM vă invită pe 22 ianuarie, 2023, ora 4 PM la FESTIVALUL EMINESCU și ZIUA UNIRII, care vor avea loc la CENTRU CULTURAL ROMÂN – BANATUL (sala mică).
– Bun venit – Pr. Dumitru Ichim PH D;
– Eminescu și mereu actualitatea lui, Sandu Sindile, prezentator și moderator;
– Elevii școlilor de limba română Forest Height, prof. Ramona Fitero și Școala St. Louis, prof. Ana Pertache, vor recita din poeziile lui Eminescu;
– Violeta Sindile va cânta ,,Limba noastră” pe versuri de A. Mateevici;
– Grupul MUZIDAVA (prof. Ion Damian, (chitară) Aura Balașa, Mihaela Dragomirași (voce) și Tim Min (pian) sceneta ,,ANOTIMPURILE POEZIILOR LUI EMINESCU”;
Vineri, 13 ianuarie, de la ora 17, la Căminul Cultural din Hideaga, a avut loc cea de-a patra întâlnire a Cenaclului „Adrian Păunescu” intitulată, firesc, „Sub semnul lui Mihai Eminescu!”
Mentorul, organizatorul, catalizatorul evenimentului muzical-literar a fost profesorul, dirijorul, compozitorul Ioan SĂCĂLEANU, de mulți ani stabilit la Hideaga, comuna Satulung! Cu folos pentru locuitorii acestui mirific sat!
Aducându-l pe Poetul Național Mihai Eminescu mai aproape de noi, profesorul Ioan Săcăleanu ne-a propus un dialog între muzică și poezie. De excepție!
„Poezia Muzicii și Muzica Poeziei” s-a constituit în prima ediție a Festivalului de Folk Maramureșean. A avut loc un dialog între poezie și muzica unor poeți și cantautori maramureșeni, din păcate unii plecați prea devreme dintre noi!
„La mijlocul societății, cu care i-a fost dat să-și petreacă viața, un asemenea om nu putea să facă carieră, nici să-și creeze pozițiune”. (Eminescu omul – Slavici)
Titlurile de boierie pe care Gheorghe Eminovici le va câștiga în viață sunt legate de moșia lui Constantin Balș de la Dumbrăveni. Ajunge aici pe postul de grămătic la vârsta de 25 ani, și ține evidențele în documentele moșiei. La scurtă vreme va ajunge sluger, adică funcția de a aproviziona armata și curtea domnitorului Mihail Sturza cu lumânări și carne. Prin 1835 deține deja funcția de vătaf pe moșia consilierului și cavalerului Constantin Balș, proprietarul moșiei din Dumbrăveni. Prin funcția de vătaf, Gheorghe Eminovici răspundea de ordinea din localitate, el răspundea și de bunul mers al moșiei, rezolvând abaterile disciplinare. La scurtă vreme ajunge vechil. Constantin Balș avea mare încredere în Gheorghe Eminovici pentru că era muncitor, slujitor cinstit, cu grijă față de averea stăpânului său, ajungând până la funcția de căminar în anul 1841, oferită ca recompensă pentru slujbele oferite țării chiar de către domnitor. Într-un fel spus țării pentru că el toată viața a lucrat în mediul privat.
Sâmbătă, 7 ianuarie, pe o vreme ploioasă, membrii Ligii Scriitorilor, filiala Maramureș, s-au întrunit la un local din centrul orașului (biblioteca județeană fiind închisă, din cauza unei avarii la conducta de apă) pentru a-l sărbători pe genialul poet, jurnalist, prozator – Mihai Eminescu.
Ședința a fost deschisă de către poeta Carmena Felicia Băințan, care a adus o carte veche, din biblioteca personală și alte documente inedite care făceau vorbire despre ilustrul înaintaș, iar la final a recitat poezia „La steaua”. A urmat prof. Nicolae Dumitru, bine documentat, a citit un material scris caligrafic și întocmit de dânsul despre Poetul Nepereche. Au continuat, într-o ordine pur aleatorie să recite din creația marelui poet sau din creația proprie poezii despre Mihai Eminescu: Virginia Pop, Gelu Dragoș, Smaranda Iuga, Aurelia Oancă, Elena Borcuti, Iacob Oniga, Irina Vera Terebeși ș.a. Citește restul acestei intrări »
Un dar de preț oferit de Biblioteca Academiei Române „bibliotecii de înaltă ținută culturală și izvor de cercetare istorică” a Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”
Dr. Ioan LĂCĂTUȘU Ing. Ciprian HUGIANU
Recent, biblioteca Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Sfântu Gheorghe s-a îmbogățit cu o valoroasă donație oferită de către Biblioteca Academiei Române, donație constând din 38 de volume ale manuscriselor poetului Mihai Eminescu, ediție coordonată de acad. Eugen Simion și apărută la Editura Academiei Române și Editura Enciclopedică.
Potrivit informațiilor de pe saitul Academiei Române, aceste valoroase manuscrise au fost donate în anul 1902, când Titu Maiorescu dăruia Bibliotecii Academiei Române 14.000 de pagini primite de la poetul nostru naţional, menţionând: „Toate aceste manuscripte, aşa cum se află…, le dăruiesc, la rândul meu Academiei Române, pentru a servi celor ce se vor ocupa în viitor cu cercetări mai amănunţite asupra vieţii şi activităţii marelui nostru poet”. Citește restul acestei intrări »
172 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu
(n. 15 ianuarie 1850, Botoşani – d. 15 iunie 1889, Bucureşti)
Lui Eminescu
Vârful ‘nalt al piramidei ochiul meu abia-l atinge… Lâng’ acest colos de piatră vezi tu cât de mică sânt. Astfel tu ’n a cărui minte universul se răsfrânge, Al tău geniu peste veacuri rămâne-va pe pământ.
Şi doreşti a mea iubire… Prin iubire pân’ la tine Să ajung şi a mea soartă azi de soarta ta s-o leg, Cum să fac! Când eu micimea îmi cunosc atât de bine, Când măreaţa ta fiinţă poate nici n-o înţeleg.
Filmul „Despre Mihai Eminescu în ziarul băimărean Gutinul” este o producție a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare realizat cu ocazia Zilei Culturii Naționale, 15.01.2022.
În urmă cu aproape 133 de ani, mai precis la 17 martie 1889, ieșea de sub tipar, la Baia Mare, numărul de probă al primului ziar în limba română de pe aceste meleaguri, Gutinul, având ca editor pe Mihail Molnar și ca redactor pe Gavril Szabo. Numărul apare cu data de 3 aprilie, în patru pagini și va continua de patru ori pe lună, miercurea, până în 26 martie 1890. Când debuta publicația mult așteptată de românii din acest colț de țară, la Bucureşti se consuma ultimul act al vieţii celui considerat, încă de pe atunci, cel mai mare poet al românilor.
Apariţie fericită – chiar dacă având o existenţă cvasimeteorică în peisajul revuistic de la sfârşitul secolului al XIX-lea, cu consecinţe benefice pentru viaţa culturală maramureşeană, implicit pentru cea naţională – Gutinul nu a ignorat „fenomenul Eminescu”, menţinând în conştiinţa celor de aici – prin informaţii, ce-i drept, lapidare – interesul pentru destinul postum al Luceafărului poeziei româneşti. Citește restul acestei intrări »
Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași
Mihai Eminescu – bibliotecar
Se ştie că Mihai Eminescu a fost, o scurtă perioadă, directorul Bibliotecii Centrale din Iaşi. Dar el a îndeplinit de patru ori atribuţii de bibliotecar, lucru mai puţin scos în evidenţă.
Astfel, în 1865, la Cernăuţi, ca elev de gimnaziu, este găzduit în casa lui Aron Pumnul, unde „se afla şi o mică bibliotecă a studenţilor români, ferită de ochii profesorilor străini, căci, după legile şcolare, studenţii nu aveau voie să întreţină biblioteci şi ar fi fost confiscată şi această bibliotecă, dacă în ochii lumii nu ar fi trecut drept proprietate a lui Pumnul. […] Bibliotecar era totdeauna un student găzduit de Pumnul, care locuia în camera în care se afla şi biblioteca.” (Teodor V. Ştefanelli – Amintiri despre Eminescu, 1914) Astfel, Eminescu „începu să trăiască, să doarmă şi să viseze printre cărţi” (G. Călinescu – Viaţa lui Mihai Eminescu).
În 8 aprilie 1871, la Viena, la iniţiativa lui Mihai Eminescu, societăţile studenţeşti „România” şi „Societatea literară şi ştiinţifică a Românilor din Viena” se contopesc în „România jună” (care avea ca deviză versul lui Andrei Mureşanu „uniţi-vă în cuget, uniţi-vă’n simţiri”). Citește restul acestei intrări »
Publicat de angelasimionca 
e-Bibliotheca septentrionalis 